Decizia CCR nr. 261/2023Punctul 18

18. În acest context, Curtea observă dispozițiile art. 223 din Codul civil, care consacră regula potrivit căreia „în raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi și obligații, statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazul în care legea stabilește un alt organ în acest sens“, regulă care justifică opțiunea legiuitorului criticată în cauza de față, de reprezentare a statului român, în ceea ce privește procedura exproprierii, de anumite autorități. Ca atare, față de acest cadrul normativ special, Curtea constată că nu se poate reține incidența celor statuate prin Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016, la care face referire autorul excepției inclusiv în cauza de față, decizie prin care instanța supremă s-a pronunțat asupra modului de interpretare a dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, concluzionând că cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică și nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă. ...