Decizia CCR nr. 247/2023Punctul 5

5. În susținerea excepției de neconstituționalitate se arată că, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță „fără participarea procurorului și a inculpatului“, este neconstituțională. Se susține că, prin decizia anterior menționată, instanța de contencios constituțional a reținut că soluționarea cererilor și a excepțiilor formulate în faza camerei preliminare fără participarea procurorului și fără citarea inculpatului încalcă dreptul la un proces echitabil. Se arată, de asemenea, că, având în vedere soluția anterior menționată, prevederile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost modificate de pct. 11 al articolului unic din Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, dar că actuala formă a reglementării perpetuează viciul de neconstituționalitate constatat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, aspect ce contravine dispozițiilor constituționale invocate. În acest sens, se susține că soluția legislativă criticată contravine prevederilor art. 147 din Constituție referitoare la deciziile Curții Constituționale, precum și dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare ale inculpatului, care, neputând fi prezent la soluționarea cauzei în faza camerei preliminare, conform textului criticat, nu are posibilitatea să invoce nulitatea absolută sau nulitatea relativă a actelor efectuate de organele de urmărire penală sau a probelor administrate în cursul urmăririi penale. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității, la autoritatea de lucru judecat a deciziilor Curții Constituționale, la dreptul la un proces echitabil și la calitatea legii. Totodată, se arată că prevederile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală contravin dreptului la apărare, fiind contrare dispozițiilor art. 90 raportate la cele ale art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, în condițiile în care, în cauza penală în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, asigurarea asistenței juridice era obligatorie. ...