Decizia CCR nr. 139/2023Punctul 6

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 1 alin. (1) și (3) și ale art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 încalcă normele constituționale privind statul de drept, principiul legalității, universalitatea drepturilor și libertăților, neretroactivitatea legii, accesul liber la justiție, înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești și folosirea căilor de atac. Arată că există două feluri de statute profesionale, unele adoptate prin lege și altele adoptate de organele corpurilor profesionale, cele din urmă intervenind în cazul profesiilor liberale. De asemenea, susține că legea civilă nu se poate aplica retroactiv dreptului câștigat în cazul înființării persoanei juridice în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Consideră că prin normele criticate sunt lăsate fără efecte juridice hotărâri judecătorești care au stat la baza constituirii unor persoane juridice și care au fost date cu respectarea legii. Or, actul juridic beneficiază de prezumția de legalitate chiar și atunci când a fost încheiat cu nerespectarea legii, ceea ce înseamnă că inexistența sau nulitatea poate fi constatată numai pe calea judecății. Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată și lăsată fără efecte juridice pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac cu privire la hotărârile judecătorești nu pot exista în afara legii, fără ca legea să se regăsească printre ele. Regula are valoare de principiu constituțional, prevederile art. 126 alin. (2) raportate la cele ale art. 129 din Constituție stabilind că mijloacele procesuale de competența instanțelor judecătorești și căile de atac sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, ceea ce înseamnă că se realizează în condițiile legii, întrucât nimeni nu poate să își facă singur dreptate, iar dacă părțile nu se înțeleg, atunci trebuie să hotărască instanța judecătorească. Astfel, dând eficiență principiului instituit de prevederile art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac, precum și celui privind liberul acces la justiție consacrat de art. 21 din Legea fundamentală, legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac cu privire la hotărârile judecătorești, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice. ...