Decizia CCR nr. 122/2023Punctul 13

13. Raportat la jurisprudența anterior citată, Curtea constată că eventualele critici referitoare la o interpretare într-un sens neconstituțional a dispozițiilor art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 sunt susceptibile de analiză pe fond numai în cauze în care acestea sunt aplicate de către instanța de judecată. Or, câtă vreme în cauză nu subzistă o astfel de ipoteză, întrucât, prin Decizia penală nr. 190/A din 27 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.436/205/2016, Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a admis apelul declarat de inculpații-autori ai excepției de neconstituționalitate, a înlăturat condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, cu toate consecințele, respectiv aplicarea pedepselor principale, complementare și accesorii, iar, în baza art. 386 din Codul de procedură penală, a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpaților, din infracțiunea prevăzută de art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 în infracțiunea prevăzută de art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 211/2011, dispozițiile art. 98 alin. (5) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, cât privește sintagma „neluarea măsurilor de eliminare totală“, nu au legătură cu cauza în care a fost ridicată și, prin urmare, aceasta este inadmisibilă în raport cu art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992. ...