Decizia CCR nr. 16/2023Punctul 20

20. În legătură cu criticile vizând încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, se arată că, deși prevederile criticate nu se referă la termenul „abonament“, prin stabilirea tarifului maxim per km/lună și obligarea operatorilor de a emite documente lunare de transport se subînțelege faptul că documentele de transport se limitează doar la abonamente, în contradicție cu Decizia Curții Constituționale nr. 657 din 17 octombrie 2019. Prin înlocuirea sintagmei „pe bază de abonament“ cu sintagma „documente lunare de transport“ s-au încălcat prevederile constituționale cu privire la egalitatea în drepturi a elevilor de a-și deconta cheltuielile de transport cu orice document justificativ de transport (nu doar documente lunare emise de operatorii de transport rutier de persoane ce echivalează, în mod evident, cu abonamentul), în realitate beneficiind de decontare numai o parte dintre elevii ce nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu, respectiv cei care au posibilitatea de a prezenta un abonament de transport. În condițiile în care nu există certitudine cu privire la posibilitatea eliberării de astfel de documente lunare de transport/ abonamente în toate situațiile, impunerea condiției determină ca o categorie de elevi să se afle în imposibilitatea obiectivă de a beneficia de decontare, chiar dacă și respectivii elevi au efectuat cheltuieli de transport pentru deplasarea în localitatea unde sunt școlarizați și pot proba acest lucru, fiind de natură să determine o diferență de tratament juridic, pe criterii independente de voința beneficiarilor normei, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, apărând discriminatorie și de natură a crea doar aparența unei măsuri de protecție instituite pentru realizarea obligațiilor statului, impuse de normele constituționale de referință. ...