Decizia CCR nr. 16/2023Punctul 24

24. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, din analiza art. 84 din Legea educației naționale nr. 1/2011, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2021, instanța a reținut că sunt reglementate două situații distincte: pentru elevii care sunt școlarizați în aceeași localitate de domiciliu sunt incidente prevederile art. 84 alin. (1) -(1^2), respectiv transportul este asigurat prin serviciile publice locale, gratuitatea fiind asigurată de către autoritățile publice locale prin subvenționarea operatorului de transport conform Legii nr. 92/2007, iar pentru elevii a căror școală este într-o altă localitate decât cea de domiciliu, respectiv elevii care nu au putut fi școlarizați la o școală din aceeași localitate, transportul este asigurat de către Ministerul Educației prin decontarea cheltuielilor de transport. Această distincție rezultă și din Decizia Curții Constituționale nr. 657 din 17 octombrie 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei „pe bază de abonament“, cuprinsă în art. 84 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011. Instanța observă că actuala reglementare nu mai conține condiționarea discriminatorie sancționată de Curtea Constituțională prin decizia menționată, art. 84 alin. (1^7) din Legea educației naționale nr. 1/2011 referindu-se la „decontarea cheltuielilor de transport, pe baza documentelor emise de operatorii de transport rutier“. Astfel, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2021 nu fac decât să înlăture condiția discriminatorie a abonamentului prevăzută de reglementarea anterioară, prevăzând, în deplin acord cu jurisprudența Curții Constituționale, că, în vederea decontării, dovada efectuării acestor cheltuieli se poate asigura cu orice alt document justificativ. În opinia instanței, sunt, de asemenea, neîntemeiate criticile referitoare la nerespectarea criteriilor privind calitatea actelor cu caracter normativ. Invocându-se jurisprudența Curții Constituționale în materie, se apreciază că actul criticat întrunește cerințele de calitate a legii, criticile pornind de la premisa eronată că această ordonanță de urgență vizează gratuitatea utilizării serviciilor publice de transport local și județean. Nu există deficiențe de claritate a legii, confuzia invocată decurgând nu din cuprinsul textului actului normativ atacat, ci din greșita interpretare dată acestuia cu privire la ipotezele de reglementare, care vizează doar modalitatea de decontare a cheltuielilor de transport a elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu, iar nu asigurarea gratuității la transport, în general. Instanța consideră că sunt, totodată, neîntemeiate, susținerile referitoare la lipsa justificării urgenței, de vreme ce în preambulul ordonanței de urgență a Guvernului se fac precizări în acest sens. ...