Decizia CCR nr. 616/2022Punctul 7

7. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 77 alin. (2) lit. a) teza întâi din același act normativ, se susține că „amenințarea la adresa ordinii publice“ este descrisă generic, imprecis și impredictibil, fără raportare la vreun criteriu obiectiv și verificabil, iar modul în care a fost reglementat textul de lege criticat contrazice criteriile stabilite la pct. 4, 6, și 21 din preambulul Directivei 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003, precum și la art. 6 alin. (1) privind ordinea publică și securitatea publică și art. 12 alin. (1) referitor la protecția împotriva expulzării, criterii ce nu au fost transpuse în integralitatea lor în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002. În același sens, se mai susține că textul de lege criticat este neconstituțional întrucât, cu ignorarea actelor internaționale în materie, nu prevede interdicția legală de a se dispune expulzarea sau revocarea dreptului de ședere al străinului și returnarea străinului, față de state ori zone în care există război, război civil, război religios, rebeliuni armate, în care există opresiuni sau represiuni față de minorități religioase, etnice, sexuale sau în care libertatea de conștiință este reprimată. De asemenea, nu este reglementată modalitatea în care are loc îndepărtarea străinului, nu se prevede că acesta poate fi îndepărtat de pe teritoriul național doar în statul a cărui cetățenie o are sau al cărui apatrid era anterior dobândirii dreptului de ședere în România. Or, se susține că reglementarea criticată nu concordă cu valorile poporului român, care este tradițional unul tolerant, pentru care viața este o valoare supremă. ...