Decizia CCR nr. 524/2022Punctul 10

10. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se susține că dispozițiile privind procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (art. 8-18), denumit în continuare CSM, din legea supusă controlului de constituționalitate încalcă prevederile art. 133 alin. (2) lit. a) din Constituție, potrivit cărora 14 dintre membrii CSM sunt aleși în adunările generale ale magistraților. Se susține, în primul rând, că prevederea alegerii separate, pe niveluri de instanțe și parchete, prin faptul că nu au dreptul de a candida toți magistrații, ci doar judecătorii/procurorii desemnați pentru a candida (fiind, așadar, un sistem condiționat), încalcă litera și spiritul textului constituțional invocat. Astfel, această formă de alegere a membrilor CSM nu este justificată, în condițiile în care fiecare membru ar trebui să reprezinte întregul sistem judiciar, iar nu doar pe judecătorii sau procurorii de la nivelul instanței/parchetului corespunzător gradului deținut. Se arată că a fost refuzată propunerea introducerii votului universal pentru judecători și procurori. În al doilea rând, se susține că alegerea magistratului care întrunește cel mai mare număr de voturi (iar nu a celui care întrunește votul majorității) încalcă, de asemenea, art. 1 alin. (3) din Constituție și principiul votului universal. Astfel, potrivit art. 8 alin. (3) din legea criticată, sunt aleși ca membri ai CSM doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Direcția Națională Anticorupție ori de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care au obținut cel mai mare număr de voturi în adunările generale. În al treilea rând, se arată că, potrivit art. 14 alin. (3) și (4) din legea criticată, fiecare judecător și procuror votează un număr maxim de candidați egal cu numărul membrilor CSM, care reprezintă categoria de instanțe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul își desfășoară activitatea, iar, în cazul în care au fost votate mai puține sau mai multe persoane, votul este nul. Or, faptul că magistrații sunt obligați să voteze exact numărul de membri ai CSM, votul anulându-se dacă sunt votați mai mulți sau mai puțini candidați, va determina magistrații să voteze persoane pe care nu le consideră reprezentative sau chiar să nu mai participe la procesul electoral, cu încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție. ...