Decizia CCR nr. 524/2022Punctul 46

46. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează sistemul de alegere a membrilor CSM, se apreciază, în esență, că, din interpretarea sistematică și logică a prevederilor constituționale ale art. 133 alin. (2) lit. a) și ale art. 126 alin. (1) , rezultă intenția legiuitorului constituțional de a da preferință unui tip de scrutin de natură să permită asigurarea reprezentării în CSM a tuturor categoriilor de instanțe și parchete. Încă din anul 2004, prin adoptarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, alegerea judecătorilor și procurorilor în CSM a avut loc pe niveluri de instanțe și parchete, iar, în liniile sale esențiale, acest sistem a rămas neschimbat. Astfel, alegerea membrilor CSM se face pe paliere de instanțe și parchete, în funcție de nivelul instanței sau al parchetului în ierarhia judiciară, corpul electoral fiind reprezentat de magistrații de la nivelul acelor instanțe, respectiv parchete (justificat și de specificitatea organizării fiecăreia dintre aceste categorii de instanțe/parchete), iar nu printr-un sufragiu universal, în care membrii aleși ai CSM, judecători, sunt aleși de către toți judecătorii de la toate instanțele judecătorești, indiferent de nivelul instanței la care funcționează și pe care o reprezintă candidatul, iar membrii aleși ai CSM, procurori, sunt aleși de toți procurorii de la toate parchetele, indiferent de nivelul parchetului la care funcționează și pe care îl reprezintă candidatul. S-a urmărit instituirea unui prag de reprezentativitate a candidaților și care previne exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, fără însă a limita dreptul în discuție astfel încât să afecteze esența acestuia. Acest sistem de alegere a membrilor CSM de la nivelul curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor, respectiv a procurorilor de la parchetele de pe lângă aceste instanțe nu ridică probleme de constituționalitate, în absența unor prevederi exprese ale Legii fundamentale în materie legiuitorul având deplina libertate în stabilirea sistemului electoral, soluția pentru care acesta a optat încă din anul 2004 înscriindu-se în marja sa de apreciere. Nici sistemul de alegere a membrilor CSM, judecători și procurori, cu cel mai mare număr de voturi obținut nu comportă probleme de constituționalitate, câtă vreme textele constituționale relevante în această materie nu impun sub aspectul modalității de desfășurare a alegerilor un anume fel de majoritate pentru asigurarea reprezentativității (simplă, absolută ori calificată). În plus, preferința pentru un singur tur de scrutin se explică prin faptul că al doilea tur de scrutin ar putea declanșa un vot strategic și tranzacționarea votului contra unor favoruri, subminând astfel independența judecătorilor și favorizând crearea de facțiuni în cadrul sistemului judiciar. Așadar, alegerea unui anumit sistem electoral rămâne atributul legiuitorului organic, sub condiția respectării valorilor și principiilor statului de drept, prin organizarea și desfășurarea unor alegeri periodice și corecte. ...