Decizia CCR nr. 524/2022Punctul 72

72. Față de cadrul legislativ actual, legea supusă controlului de constituționalitate aduce următoarele modificări și completări principale: în ceea ce privește alegerea membrilor judecători și procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), se elimină soluția conform căreia, dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor, la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele locuri; referitor la cvorumul ședințelor Plenului CSM, legea criticată stabilește faptul că lucrările acestuia se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri, însă, dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare lucrările Plenului se desfășoară în prezența majorității membrilor acestuia; cu privire la procedura disciplinară a judecătorilor și procurorilor, legea criticată prevede extinderea sferei titularilor acțiunii disciplinare cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), revenindu-se, astfel, parțial la soluția legislativă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; se introduc norme procedurale referitoare la soluționarea acțiunilor disciplinare de către secțiile CSM [potrivit cărora: excepția conexității se poate invoca din oficiu sau de către părți la primul termen de judecată cu procedura completă și se soluționează prin încheiere motivată; nu este admisibilă formularea unor cereri de intervenție accesorie; secția competentă în materie disciplinară este obligată să pună în discuția părților toate cererile, excepțiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de acestea, potrivit legii, sau invocate din oficiu; secția competentă în materie disciplinară poate, din oficiu sau la solicitarea părților, să schimbe încadrarea juridică a abaterilor disciplinare pentru care s-a dispus exercitarea acțiunii disciplinare; cererea de recuzare a membrilor secțiilor în materie disciplinară este admisibilă numai în cazurile prevăzute de lege; membrii secțiilor participă la ședințele secțiilor în materie disciplinară, cu excepția situațiilor în care acțiunea disciplinară îi vizează pe aceștia, soțul sau rudele lor până la gradul al IV-lea, inclusiv; toate motivele de nulitate a acțiunii disciplinare se invocă, sub sancțiunea decăderii, la primul termen de judecată cu procedura completă; păstrându-se soluția actuală, conform căreia, pe durata procedurii disciplinare, secția corespunzătoare a CSM, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune, în condițiile stabilite de lege, suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare, legea a prevăzut că durata suspendării din funcție dispuse în aceste condiții nu poate depăși 6 luni, la împlinirea acestui termen suspendarea încetând de drept; în cazul în care secția corespunzătoare, soluționând acțiunea disciplinară, aplică sancțiunea disciplinară a suspendării din funcție, prin aceeași hotărâre se deduce durata suspendării din funcție din durata sancțiunii disciplinare aplicate; hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcție se redactează, obligatoriu, la momentul pronunțării și se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, iar până la data comunicării hotărârii judecătorului sau procurorului vizat aceasta nu produce efecte în ceea ce privește cariera și drepturile acestuia; aceeași soluție legislativă este aplicabilă și în cazul în care secția dispune suspendarea din funcție a magistratului în perioada cuprinsă între data pronunțării hotărârii secției corespunzătoare de aplicare a sancțiunii disciplinare a excluderii din magistratură și data eliberării din funcție]; referitor la statutul membrilor CSM care au calitatea de reprezentanți ai societății civile, legea criticată stabilește că această calitate este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior și a calității de expert în proiecte cu finanțare externă în domeniul justiției; în ceea ce privește Inspecția Judiciară, legea criticată prevede existența unui colegiu de conducere al Inspecției Judiciare, care urmează a îndeplini o serie de atribuții decizionale în ceea ce privește activitatea acesteia, reglementează atribuțiile adunării generale a inspectorilor judiciari, prevede că Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare și Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție se aprobă de Plenul CSM, instituie norme privind numirea în funcție prin concurs organizat de CSM a inspectorului-șef, a inspectorului-șef adjunct, a directorului Direcției de inspecție pentru judecători, a directorului Direcției de inspecție pentru procurori și a inspectorilor judiciari, precum și norme referitoare la desfășurarea probelor de concurs, comisiile de concurs, evaluarea și notarea candidaților, contestarea rezultatelor etc.; referitor la revocarea din funcție a inspectorului-șef, a inspectorului-șef adjunct și a celor doi directori, legea stabilește condițiile și procedura în care aceștia sunt revocați din funcție de Plenul CSM. De asemenea, legea stabilește ordinea de prioritate pentru interimatul funcției de inspector-șef și de inspector-șef adjunct. ...