Decizia CCR nr. 520/2022Punctul 64

64. În concluzie, prin raportare la principiul obligativității respectării dreptului Uniunii Europene, instituit de art. 148 alin. (2) -(4) din Constituție, apare ca redundantă și lipsită de claritate sub aspectul raportului între dreptul intern și dreptul european instituirea unei abateri disciplinare în sarcina judecătorului constând în nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii (fără a se face vreo referire și la celelalte hotărâri care au și ele un caracter obligatoriu). Chiar în ipoteza în care s-ar face referire la toate aceste hotărâri obligatorii, ar exista un semn de întrebare în situația în care ar exista un element de contrarietate între acestea. Judecătorul nu poate refuza să judece pe motiv că legea este neclară, contradictorie sau incompletă, el este obligat să judece și să aplice principiile generale ale interpretării normelor juridice, ale ierarhiei normelor etc., iar în orice ipoteză în care ar aplica una dintre aceste hotărâri obligatorii contrară alteia (cu mențiunea că și considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii) se găsește în situația de a comite o abatere disciplinară, ceea ce nu poate fi admis din perspectiva independenței sale și a previzibilității normelor juridice. ...