Decizia CCR nr. 520/2022Punctul 322

322. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că activitatea judecătorului nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune existența unei laturi de formare activă sau pasivă inerentă, de altfel, oricărei categorii profesionale. Judecătorul/Procurorul nu are doar obligația de a se forma și pregăti profesional în mod corespunzător, ci și opțiunea de a împărtăși, transmite și disemina cunoștințele practice și teoretice acumulate în exercitarea funcției sale viitorilor judecători/procurori (Decizia nr. 252 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 104). De asemenea, activitatea judecătorului nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune existența unei laturi de dezvoltare a însuși sistemului de justiție în ansamblul său, sens în care, integrat funcției sale de autoritate publică, poate exercita calitatea de expert în proiecte care vizează în mod direct domeniul justiției. Prin experiența sa, contribuie la dezvoltarea sistemului de justiție național. Curtea subliniază faptul că participarea la proiectele respective trebuie în prealabil aprobată/însușită de autoritățile naționale beneficiare (Ministerul Justiției, CSM, ÎCCJ, Ministerul Public și INM) și să fie circumscrisă domeniului justiției. Prin urmare, art. 234 alin. (2) din lege nu încalcă art. 1, art. 125 alin. (3) și art. 20 alin. (2) din Constituție. ...