Decizia CCR nr. 174/2022Punctul 17

CCR · decizie de neconstituționalitate · 24.03.2022 · dosar 18.939/280/2016
Punctul 17
17. Referitor la susținerile autorului excepției de neconstituționalitate privind pretinsa încălcare a accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil, precum și a dreptului la apărare, Curtea apreciază că reglementarea criticată nu contravine acestor principii constituționale, ci, dimpotrivă, dă posibilitatea părții interesate de a introduce, în anumite condiții, contestație la executare și împotriva titlului executoriu. Astfel, prin Decizia nr. 605 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 23 ianuarie 2020, paragrafele 19 și 20, Curtea a învederat faptul că în cazul în care debitorii nu își plătesc de bunăvoie obligațiile fiscale, legiuitorul a prevăzut că pentru stingerea acestora organele fiscale competente vor proceda la executarea silită. Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis de către organul de executare competent, titlul de creanță devenind titlu executoriu la data la care se împlinește scadența sau termenul de plată prevăzut de lege. Prin urmare, executarea silită este o etapă procedurală ulterioară stabilirii obligațiilor fiscale prin titlul de creanță și alte acte administrative fiscale, împotriva cărora persoana vătămată poate formula contestație, în temeiul art. 268 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal. Mai mult, în temeiul prevederilor art. 278 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul expres stabilit de lege, ceea ce presupune că executarea silită nu mai poate avea loc. Așa fiind, Curtea a constatat că „acest mijloc procedural de contestare a titlului de creanță conferă garanții suficiente în sensul efectivității dreptului de acces la justiție, astfel încât măsura procesuală prevăzută de Codul de procedură civilă ar fi de natură doar să genereze tergiversarea executării obligațiilor fiscale“. ...
Sursa oficială ↗