Decizia CCR nr. 54/2022Punctul 8

8. Cu privire la încălcarea prevederilor art. 148 raportat la art. 20 din Constituție, autorii sesizării susțin că legea criticată nu este corelată și nu este compatibilă cu dreptul comunitar, reprezentat de Directiva „Păsări“. În susținerea criticilor este invocat art. 2 din directivă potrivit căruia anumite păsări sălbatice pot fi vânate numai în condițiile în care se respectă principiul utilizării durabile/raționale și se stabilesc și se respectă limite fundamentate științific compatibile cu menținerea acestor specii la un nivel de conservare favorabil. Se arată că Directiva „Păsări“ își are în fapt originea și necesitatea de reglementare în împrejurarea că populațiile de păsări sunt, în majoritate, specii migratoare și reprezintă o moștenire a tuturor statelor membre, iar protecția acestora constituie o problemă transfrontalieră ce reclamă responsabilități comune. Interpretarea dată art. 2 paragraful 8 din directivă de CJUE în Cauza C-247/85 este aceea că norma obligă statele membre să ia măsurile necesare pentru a menține populațiile de păsări la un anumit nivel sau pentru a adapta acel nivel care corespunde în mod particular cerințelor ecologice, științifice și culturale, cu luarea în considerare a cerințelor economice și recreaționale. Directiva ia în considerare, pe de o parte, necesitatea unei protecții efective a păsărilor și, pe de altă parte, cerințele din domeniile siguranței și sănătății publice, economiei, ecologiei, științei, agriculturii și recreative. Astfel, statele membre trebuie să se asigure că activitățile de vânătoare sunt compatibile cu necesitatea menținerii populației la un nivel satisfăcător și că vânătoarea nu reprezintă un pericol în eforturile de conservare atât a speciilor de interes cinegetic, cât și a celor care sunt interzise a fi vânate, cu luarea în considerare a ariei de distribuție a speciei. Astfel, dacă o specie face obiectul unor activități excesive de vânătoare pe parcursul rutei de migrație, acest lucru poate periclita eforturile de conservare în alte regiuni ale Europei sau chiar în afara acesteia. Or, consideră autorii sesizării, „toate aceste cerințe ale directivei nu pot fi implementate în mod precis, clar, previzibil decât dacă actele normative ce reglementează activitatea de vânătoare conțin date științifice și tehnice suficient de obiective“. ...