Decizia CCR nr. 827/2021Punctul 17

17. Cât privește susținerea potrivit căreia dreptul la un proces echitabil presupune și faptul ca persoana care urmează a fi afectată prin hotărârea pronunțată să aibă cunoștință de existența dosarului, Curtea reține că atât în vechea, cât și în actuala reglementare procesual civilă, debitorul este parte a raportului juridic execuțional și, potrivit art. 60 și 61 din Legea nr. 188/2000, actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, iar cei interesați sau vătămați prin actele de executare pot formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Ca atare, având în vedere cele menționate, Curtea constată că prevederile de lege criticate, stabilind că judecarea plângerii formulate împotriva refuzului nejustificat al executorului judecătoresc de a întocmi un anumit act în cadrul procedurii executării silite se face cu citarea părților, impun pentru instanța judecătorească stabilirea cadrului procesual prin citarea tuturor persoanelor implicate în raportul juridic execuțional și nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, așa cum susține autoarea excepției, ci garantează dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție. Prin urmare, faptul că în această procedură nu au fost citate toate părțile, așa cum reglementează dispozițiile art. 56 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, nu constituie un viciu de neconstituționalitate a prevederii criticate, ci o problemă de aplicare a normelor legale incidente în procedura executării silite a cărei competență de verificare cade în sarcina instanțelor judecătorești ierarhic superioare, iar nu a instanței de contencios constituțional. ...