Decizia CCR nr. 501/2021Punctul 25

25. Prin urmare, Curtea constată că nu pot fi reținute susținerile instanței de judecată, autoare a excepției, cu privire la încălcarea, prin dispozițiile de lege criticate, a prezumției de nevinovăție, atât timp cât, astfel cum s-a arătat, dispozițiile art. 83 alin. (1) lit. c) din Codul penal sunt în acord cu prevederile art. 42 alin. (1) din Legea fundamentală, ale art. 4 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 8 paragraful 3 lit. a) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale art. 2 paragraful 1 din Convenția nr. 29/1930 privind munca forțată sau obligatorie, iar obligarea infractorului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei și obținerea ulterioară a acordului acestuia ar constitui o „muncă forțată sau obligatorie“, în dezacord cu normele constituționale și convenționale menționate. ...