Decizia CCR nr. 172/2021Punctul 6

6. În fine, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sunt comparate cu cele ale art. 107 din aceeași lege, care, spre deosebire de cele dintâi, se completează cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, ce prevăd modalitatea în care se calculează prejudiciul, în cazul faptelor privind domeniul silvic, dispoziții aplicabile în privința infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori. Se face trimitere la art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din ordonanța de urgență anterior menționată, arătându-se că acestea sunt aplicabile în vederea stabilirii valorii la care se referă textul criticat. Este invocată, de asemenea, Decizia Curții Constituționale nr. 1.346 din 19 octombrie 2010. Se arată că prin infracțiunea prevăzută la art. 107 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, este provocat atât un prejudiciu material, cât și unul ecologic, în timp ce prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii reglementate la art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic este unul exclusiv material. În acest context, se susține că legiuitorul a intervenit prin reglementarea în privința prejudiciului ecologic produs prin infracțiunea reglementată la art. 107 anterior menționat a unui mod de calcul specific acestei infracțiuni, însă aceasta reprezintă o problemă de politică legislativă, și nu una de constituționalitate. ...