Decizia ÎCCJ nr. 753/2026Punctul 4

4. Apărările formulate în cauză 4.1. Întâmpinarea depusă de reclamanta (...) Romania - S.R.L. Reclamanta (...) Romania - S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția rămânerii fără interes în formularea recursurilor privitor la petitele 1-4 din acțiunea introductivă de instanță, iar, în rest, respingerea acestora ca nefondate. În motivarea întâmpinării s-au arătat următoarele: Raportat la excepția rămânerii fără interes reclamanta a arătat că prin Sentința nr. 1.321/2024 pronunțată, în ședința publică din 15/07/2024 în Dosarul nr. 7.335/2/2023, Curtea de Apel București a dispus admiterea în parte a cererii și anularea parțială a secțiunii B.1 din anexa nr. 1.2, ce se regăsește în anexa nr. 6 a Ordinului nr. 1.942/979/819/2020, emis de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Sănătății, în ceea ce privește mențiunea că facilitățile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detașate în afara României; a notei privind facilitățile fiscale pentru domeniul construcțiilor, ce se regăsește în secțiunea B.1 din anexa nr. 1.2 ce se regăsește în anexa nr. 6 a Ordinului nr. 2.814/1.536/1.806/2020, emis de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Sănătății, în ceea ce privește mențiunea că facilitățile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detașate în afara României; a notei din secțiunea A, anexa nr. 1.1, ce se regăsește în anexa nr. 6 a Ordinului nr. 203/207/188/2021, emis de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Sănătății, în ceea ce privește mențiunea că, potrivit prevederilor Ordinului președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză dat în aplicarea art. 60 pct. 5 lit. e) din Codul fiscal, pentru determinarea ponderii de 80% din cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții, entitățile vor avea în vedere numai veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României. Veniturile realizate din activitatea de construcții prin sucursale externe se vor avea în vedere numai pentru calculul cifrei de afaceri totale, realizată din întreaga activitate. (Prin activitatea desfășurată pe teritoriul României se înțelege activitatea desfășurată efectiv în România, în scopul realizării de produse și prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidență al beneficiarilor.); a notei privind facilitățile fiscale pentru domeniul construcțiilor, ce se regăsește în secțiunea B.1 din anexa nr. 1.2 din anexa nr. 6 a Ordinului nr. 203/207/188/2021, emis de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Sănătății, în ceea ce privește faptul că facilitățile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detașate în afara României. Sentința nr. 1.321/2024 a rămas definitivă ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 4.694 /2025 de Înalta Curte de Casație și Justiție în ședința publică din 15/10/2025. Problematica soluționată corespunde petitelor 1-4 din acțiunea introductivă în cauza pendinte. Or, în condițiile în care demersul judiciar al recurentei-pârâte viza schimbarea soluției instanței de fond din cauza pendinte, în ceea ce privește anularea aceluiași ordin, ce a fost anulat în dosarul menționat, recurenta-pârâtă nu mai poate obține un folos practic prin soluționarea prezentei cereri de recurs, aceasta rămânând fără interes, iar, pe de altă parte, nu se poate solicita anularea unui act anulat printr-o hotărâre definitivă. Conform dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din Codul de procedură civilă, una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile rezidă în justificarea unui interes, iar interesul de a acționa trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil pe tot parcursul soluționării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac. Drept urmare, în condițiile în care în privința următoarelor acte administrative cu caracter normativ contestate, respectiv: Ordinul nr. 1.942/979/819/2020 pentru aprobarea modelului publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 21 mai 2020 (în vigoare de la 21 mai 2020 până la 31 octombrie 2020); Ordinul nr. 2.814/1.536/1.806/2020 pentru aprobarea modelului publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1005 din 29 octombrie 2020 (în vigoare de la 1 noiembrie 2020 până la 18 februarie 2021); Ordinul nr. 203/207/188/2021 pentru aprobarea modelului publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 19 februarie 2021 (în vigoare de la 19 februarie 2021 până la 16 februarie 2022) criticile de nelegalitate au fost definitiv tranșate, iar prevederile contestate au fost anulate prin Sentința nr. 1.321/2024, recurenții-pârâți nu mai justifică un interes în promovarea și susținerea recursului de față, întrucât, indiferent de soluția dată, actele administrative cu caracter normativ contestate au fost anulate printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Pe fond, se arată că prin cererile de recurs formulate, recurenții-pârâți au invocat, în esență, aceleași (următoare) critici: acordarea de facilități fiscale a avut în vedere Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții din 29 noiembrie 2018, prin care sectorul construcțiilor a fost declarat sector prioritar, de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019; prevederile din instrucțiunile la ordinele comune, precum și mecanismul de calcul al cifrei de afaceri sunt parte componentă a condițiilor cumulative de aplicare a facilității fiscale; instanța nu a avut în vedere faptul că prevederile din ordinele comune nu adaugă la lege, întrucât nu reprezintă o nouă condiție de îndeplinirea căreia să se țină cont pentru acordarea facilității fiscale, ci derivă din acestea și au doar rolul de a clarifica, în concordanță cu intenția legislativă, modul în care trebuie să se procedeze în cazul salariaților care desfășoară activitate în domeniul construcțiilor. Intimata a arătat că prin cererile de recurs formulate, recurenții-pârâți nu au adus nicio critică - pertinentă și concludentă - aptă să contracareze motivele care au stat la baza pronunțării sentinței recurate. Având în vedere faptul că prevederile Ordinului nr. 152/153/375/2022 (cu privire la care nu s-a invocat excepția lipsei de interes) reiau conținutul celorlalte acte administrative cu caracter normativ contestate și reglementează în aceeași formă aspectele criticate, în acord cu prevederile art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, pentru justa soluționare a cauzei pendinte, se invocă efectele lucrului judecat raportat la Sentința nr. 1.321/2024 pronunțată în ședința publică din 15.07.2024, în Dosarul nr. 7.335/2/2023, Curtea de Apel București. Privitor la criticile ridicate de recurenții-pârâți Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerul Sănătății, referitoare la nesoluționarea excepției, respectiv soluționarea eronată a excepției lipsei calității procesuale pasive, se solicită respingerea acestora ca nefondate. ... 4.2. Întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale Pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a depus întâmpinare la recursurile formulate de pârâții Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Cluj-Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, solicitând admiterea acestora, iar, în esență, a reluat susținerile din propria cerere de recurs. ... 4.3. Concluziile scrise depuse de pârâtul Ministerul Finanțelor Recurentul-pârât Ministerul Finanțelor a depus concluzii scrise, în cadrul cărora a solicitat admiterea recursurilor formulate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Sănătății. ... ...