Decizia CCR nr. 101/2021Punctul 46

46. Se apreciază că este întemeiată critica potrivit căreia, prin aplicarea prevederilor art. 10 infracțiunii prevăzute de art. 8 alin. (2) , se încalcă regimul sancționator prevăzut de dreptul intern și internațional, întrucât art. 10 presupune incidența cauzelor de nepedepsire, respectiv de aplicare numai a amenzii, ceea ce intră în contradicție cu regimul sancționator stabilit pentru art. 367 din Codul penal, precum și cu prevederile tratatelor internaționale la care România este parte, care prevăd obligația statelor de a incrimina grupul infracțional organizat, prin raportare la infracțiuni grave, definite ca infracțiuni pasibile de o pedeapsă privativă de libertate al cărei maximum nu trebuie să fie mai mic de 4 ani sau de o pedeapsă mai grea (Legea nr. 565/2002 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, precum și a Protocolului împotriva traficului ilegal de migranți pe calea terestră, a aerului și pe mare, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptate la New York la 15 noiembrie 2000). Astfel, prin aplicarea prevederilor art. 10 infracțiunilor prevăzute și sancționate de art. 8 alin. (2) s-a adus atingere principiului fundamental al încrederii între state în raporturile lor internaționale care se referă la principiul bunei-credințe. ...