Decizia ÎCCJ nr. 65/2026 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 37. Prealabil analizării în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 38. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior rezultă că legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile - astfel cum au fost acestea dezvoltate în jurisprudența în materie a instanței supreme -, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... c) existența unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu; ... d) soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... e) noutatea chestiunii de drept a cărei lămurire se solicită; ... f) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 39. Verificându-se întrunirea acestor cerințe legale, în raport cu elementele sesizării și cu materialul jurisprudențial înaintat de către instanțele naționale, rezultă că ele se regăsesc doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii judiciare neunitare. ... 40. Se constată că în cauză sunt îndeplinite cerințele formale referitoare la existența unui litigiu în curs de judecată, în materia asigurărilor sociale, aflat pe rolul curții de apel, care soluționează în ultimă instanță [conform art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, art. 153-155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă]. ... 41. În ceea ce privește chestiunea de drept, indicată impropriu de titularul sesizării ca fiind posibilitatea ca sporul de vechime acordat anterior datei de 1 aprilie 1992 să poată fi valorificat conform adeverințelor emise de unități în raport cu dispozițiile art. 165 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, ea vizează, în realitate, într-o reformulare decurgând din elementele sesizării, modalitatea de interpretare a normei legale menționate, respectiv dacă aceasta presupune o aplicare automată a procentelor corespunzătoare diferitelor tranșe de vechime aferente perioadelor temporale indicate de text sau, dimpotrivă, este posibilă luarea în considerare a sporurilor efective de vechime, așa cum rezultă ele din adeverințele eliberate de angajator, ceea ce ar atrage incidența altui procent decât cel indicat de legiuitor. ... 42. Chestiunea de drept nu îndeplinește condiția noutății, în contextul în care din hotărârile judecătorești transmise de curțile de apel a rezultat că în materie s-a dezvoltat o consistentă jurisprudență ce are caracter divergent. ... 43. Astfel, într-o orientare a practicii judiciare s-a apreciat că norma art. 165 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 reprezintă doar o dispoziție în favoarea solicitantului pensiei, în sensul în care acesta ar fi scutit de dovada cuantumului sporului de vechime în perioadele de referință menționate de textul legal, fără ca acesta să instituie însă o plafonare a sporului. ... 44. Ca atare, s-a considerat ca fiind posibilă dovada împrejurării că, în realitate, fostul salariat a beneficiat de un spor de vechime într-un cuantum superior celui valorificat automat de legiuitor, câtă vreme adeverința emisă de angajator atestă neechivoc plata contribuției de asigurări sociale pentru acest spor, în cuantum majorat față de procentele legale. În felul acesta este prioritizat principiul contributivității, iar solicitantului pensiei trebuie să i se recunoască îndreptățirea la valorificarea integrală a sporului de vechime, mai ales în contextul în care chiar dispoziții legale indicate ca temei al acordării acestuia (de exemplu, art. 21 din Legea nr. 2/1983 cu privire la principiile de bază ale perfecționării sistemului de retribuire a muncii și de repartiție a veniturilor oamenilor muncii) instituiau cote diferențiate pentru diverse categorii profesionale. Or, din moment ce vechimea corespunde unui spor cu caracter permanent, care se ia în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, iar dispozițiile legale incidente instituiau o cotă procentuală superioară celei care se valorifică automat conform art. 165 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, nu există nicio justificare pentru a se refuza valorificarea sporului majorat efectiv obținut. ... 45. Într-o altă orientare jurisprudențială, susținută, de asemenea, de hotărârile judecătorești anexate, s-a reținut că, dimpotrivă, în contextul în care legiuitorul a prevăzut un anumit procent pentru sporul de vechime anterior datei de 1 aprilie 1992, adeverințele pe acest aspect ale angajatorului, care ar releva un procent diferit, nu pot fi luate în considerare. S-a apreciat că nu pot fi primite susținerile conform cărora legiuitorul ar fi intenționat să instituie o normă de favoare, în sensul de a-i scuti pe pensionari de obligația de a proba cuantumul sporului, câtă vreme norma stabilește, în mod neechivoc, faptul că acest spor se valorifică în anumite procente pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992 și doar pentru perioade ulterioare [conform art. 165 alin. (4) din Legea nr. 263/2010] el poate fi dovedit cu adeverințe. ... 46. Rezultă, potrivit celor expuse anterior, că problema de drept supusă dezlegării prin prezenta sesizare a depășit stadiul incipient al formării unei jurisprudențe, pentru a mai fi posibilă fixarea reperelor pe calea unei interpretări de principiu, cu consecința dobândirii caracterului unitar, cert și previzibil al practicii judiciare. ... 47. Așa cum în mod constant s-a reținut în jurisprudența în materie a instanței supreme (a se vedea, de exemplu, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017; nr. 29 din 17 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 13 iulie 2021; nr. 33 din 6 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 29 iunie 2022; nr. 44 din 12 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 27 iulie 2023; nr. 15 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 4 aprilie 2023; nr. 2 din 29 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 12 martie 2024), condiția noutății chestiunii de drept prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă este îndeplinită atunci când instanțele nu i-au dat încă o interpretare și aplicare jurisprudențială ori dacă s-ar impune anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de cel anterior, ceea ce ar putea impune reevaluarea interpretării anterioare. ... 48. Or, conturarea unei practici judiciare substanțiale în legătură cu problema de drept în discuție, chiar divergentă fiind, are drept consecință pierderea caracterului de noutate și deci neîndeplinirea uneia dintre condițiile de admisibilitate a sesizării prealabile. ... 49. De asemenea, neîndeplinirea condiției noutății este cu atât mai evidentă cu cât în materie există dezlegări cu caracter de principiu pronunțate în mecanisme de unificare, ceea ce face să nu fie întrunită și o altă condiție de admisibilitate prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, cea referitoare la nestatuarea Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept. ... 50. Astfel, problema de drept în discuție, care vizează modalitatea în care diferite venituri ori sporuri pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale trebuie valorificate și incluse în baza de calcul al pensiei, a făcut obiectul sesizărilor cu recurs în interesul legii sau pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile încă din anul 2010, mai întâi cu referire la art. 164 din Legea nr. 19/2000, a cărui soluție legislativă a fost însă preluată în termeni identici de art. 165 din Legea nr. 263/2010, primind dezlegări cu caracter de principiu prin mai multe decizii (a se vedea, în acest sens, capitolul VII al prezentei decizii). ... 51. Această reiterare a chestiunii de drept, în condițiile în care soluția legislativă fusese conservată de noua reglementare și nu aducea elemente suplimentare care să deschidă calea unei alte interpretări, a condus, de altfel, și anterior la mai multe soluții de inadmisibilitate, fie în procedura hotărârii prealabile (Decizia nr. 33 din 14 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 4 iulie 2018; Decizia nr. 84 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2019; Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020; Decizia nr. 71 din 11 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1156 din 6 decembrie 2021), fie chiar în procedura recursului în interesul legii (Decizia nr. 10 din 25 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 6 august 2015; Decizia nr. 22 din 17 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 5 ianuarie 2023). ... 52. În conținutul Deciziei nr. 22 din 17 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii s-a reținut că problema de drept dedusă judecății este aceeași cu cea care a primit deja dezlegare prin Decizia de recurs în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012 și, chiar dacă este vorba despre o altă formă a aceleiași soluții legislative, nu este în măsură să fundamenteze admisibilitatea sesizării, întrucât, indiferent de ipotezele particulare indicate, dezlegările anterioare sunt aplicabile mutatis mutandis (paragrafele 79 și 80). ... 53. Cu trimitere la Decizia nr. 71 din 11 octombrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a arătat că, deși s-a respins ca inadmisibilă sesizarea, în considerentele acesteia s-a reținut că, „deși deciziile obligatorii, pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială, au avut în vedere legislația anterioară în materie de pensii publice, statuările instanței supreme se impun, pentru identitate de rațiune, de vreme ce noua reglementare a păstrat soluția legiuitorului anterior, art. 165 din Legea nr. 263/2010 având aceeași redactare cu prevederile art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000, astfel încât considerentele ce au stat la baza soluțiilor obligatorii de interpretare a textelor menționate ale Legii nr. 19/2000 își mențin actualitatea și în privința textelor similare din noul act normativ“ (paragraful 81). ... 54. De asemenea, s-a reținut că și în contextul în care, ulterior deciziilor pronunțate în mecanisme de unificare, au fost pronunțate soluții de speță ce au conturat practică judiciară neunitară, aceasta nu înseamnă că se poate apela la mecanismul recursului în interesul legii câtă vreme, prin nenumărate decizii, au fost interpretate dispozițiile legale pretins a fi neclare, astfel încât problema de drept a primit deja o interpretare (paragraful 84). ... 55. Așadar, potrivit dezlegărilor date în mecanisme de unificare, a rezultat că problema interpretării prevederilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, a căror soluție normativă a fost preluată identic prin dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, s-a pus și și-a găsit dezlegare începând cu anul 2010, prin decizii de recurs în interesul legii (Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010, Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012), la ale căror repere de analiză s-a făcut referire, totodată, prin mai multe hotărâri pronunțate în mecanismul sesizării prealabile (menționate anterior). ... 56. La rândul lor, dezlegările cu caracter obligatoriu ale instanței supreme au ținut seama de modalitatea în care instanța constituțională a statuat asupra conformității art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 cu Legea fundamentală, în sensul că acest text de lege „a fost conceput să vină în sprijinul persoanelor care, anterior datei de 1 aprilie 1992, au obținut un spor pentru vechime în muncă, spor ce nu poate fi dovedit prin însemnări în carnetul de muncă sau adeverință. Prin urmare, nu mai este necesară dovedirea existenței acestui spor prin adeverințe care, în cele mai multe cazuri, sunt imposibil de procurat, procedându-se la calcularea automată, potrivit dispozițiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000. Așa fiind, (...) acest text de lege are în vedere doar situația în care nu se poate face dovada drepturilor obținute (...)“ (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 1.233 din 20 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 14 februarie 2008; Decizia Curții Constituționale nr. 43 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 5 februarie 2007). ... 57. Cu referire la dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, instanța constituțională a reținut că acestea au preluat, într-o redactare identică, soluția legislativă anterioară din art. 164 al Legii nr. 19/2000, astfel încât n-au intervenit elemente noi, de natură să conducă la o reconsiderare a jurisprudenței sale (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 336 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 23 iunie 2011; Decizia Curții Constituționale nr. 752 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016). ... 58. Curtea Constituțională însăși, atunci când statuează asupra constituționalității dispozițiilor art. 165 alin. (2) - (4) din Legea nr. 263/2010, face trimitere la dezlegările Înaltei Curți de Casație și Justiție din Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțată în recurs în interesul legii, arătând elementele avute în vedere de aceasta la valorificarea sporurilor și veniturilor pentru recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, respectiv să fi fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, să fie înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea să fie plătită contribuția de asigurări sociale. În argumentarea acestei decizii, instanța supremă a reținut că principalul element obiectiv, apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat, îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că, la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie, trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat (Decizia Curții Constituționale nr. 752 din 5 noiembrie 2015, paragraful 17). ... 59. În acest context, în care chestiunea de drept, obiect al sesizării, a primit dezlegări cu caracter de principiu, obligatorii pentru instanțe, iar norma legală a cărei neclaritate se reclamă și-a găsit înțelesul inclusiv din punctul de vedere al testului de constituționalitate, demersul titularului sesizării este unul care nesocotește exigențele procedurale care i-ar permite declanșarea mecanismului hotărârii prealabile, solicitând lămurirea unei chestiuni de drept care nu este nouă și asupra căreia instanța supremă a statuat deja în mod repetat. ... 60. Faptul că, în prezența unor asemenea repere de analiză, este creată din nou practică judiciară neunitară nu îndreptățește instanța de trimitere la a solicita lămuriri suplimentare, ci, dimpotrivă, în virtutea funcției jurisdicționale care îi revine, aceasta are obligația de a soluționa litigiul, cu respectarea, deopotrivă, a dezlegărilor de principiu ale instanței supreme, precum și a jurisprudenței instanței constituționale. ... 61. Altminteri, reiterarea și acceptarea spre analiză a aceleiași chestiuni de drept, în condițiile în care nu au intervenit elemente noi pe plan normativ, care să permită o reevaluare a sensului interpretării date deja, nu ar face decât să deturneze scopul mecanismului hotărârii prealabile, care nu se poate activa decât atunci când în fața instanței de judecată sunt aduse în discuție chestiuni de drept noi, asupra cărora Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat. ... 62. În speță, titularul sesizării, pe lângă faptul că nu indică și nu argumentează în ce ar consta noutatea chestiunii de drept, susține, în mod nereal, cu ignorarea tuturor dezlegărilor de principiu anterioare, că instanța supremă nu s-ar fi pronunțat în legătură cu interpretarea normei art. 165 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. ... 63. Față de argumentele arătate, sesizarea va fi respinsă, ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea cerinței noutății și a condiției privind nestatuarea instanței supreme asupra chestiunii de drept. ... ...