Decizia ÎCCJ nr. 198/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 85. Prealabil analizării în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este ținută să verifice dacă, în raport cu întrebările formulate de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit cu care „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 86. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior rezultă că legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile - astfel cum au fost acestea decelate în jurisprudența instanței supreme dezvoltate pe marginea mecanismului procedural în discuție -, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... c) existența unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu; ... d) soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... e) noutatea chestiunii de drept a cărei lămurire se solicită; ... f) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 87. Evaluând elementele sesizării pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că doar o parte dintre cerințele anterior enunțate sunt întrunite. ... 88. Astfel, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate legate de titularul sesizării și de stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost promovată, întrucât Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a fost învestită cu soluționarea apelului declarat de reclamant în contradictoriu cu intimata casa teritorială de pensii, într-un litigiu având ca obiect: actualizarea pensiei de serviciu în baza dispozițiilor art. 42^5 din Legea nr. 223/2007, începând cu ianuarie 2016 și până în prezent; plata diferențelor drepturilor de pensie de serviciu; recalcularea pensiei de asigurări sociale, în baza art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Drept urmare, potrivit dispozițiilor art. 155 din Legea nr. 263/2010 și ale art. 96 pct. 2 și art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, curtea de apel judecă în ultimă instanță. ... 89. În ce privește condiția ca prin sesizare să fie dedusă spre interpretare o veritabilă chestiune de drept, susceptibilă unei dezlegări de principiu, aptă să preîntâmpine jurisprudența neunitară, precum și condiția referitoare la existența raportului de dependență dintre soluționarea pe fond a cauzei și lămurirea chestiunii de drept în discuție, se constată o serie de neregularități, care fac demersul inadmisibil. ... + Prima întrebare prealabilă 90. Dintru început, se cuvine reamintit că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare, aspect statuat în mod constant în jurisprudența instanței supreme. ... 91. În absența definirii în art. 519 din Codul de procedură civilă a noțiunii de „chestiune de drept“, această cerință este supusă unei evaluări în concret, din partea instanței supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanței de trimitere, declanșarea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile. ... 92. Așa cum s-a arătat și în doctrină, pentru a fi justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. ... 93. De asemenea, jurisprudența consolidată, timp de peste un deceniu, în legătură cu această condiție de admisibilitate a statuat constant că în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 40 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 23 septembrie 2021). ... 94. Ca atare, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege fie din cauză că acesta este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare sau că și-ar putea extinde efectele după data abrogării lui (prin ultraactivitate), fie că ar intra în coliziune cu principii fundamentale ale dreptului. ... 95. Definitorie, așadar, pentru această procedură este dezlegarea de principiu pe care o poate da instanța supremă în legătură cu sensul normei de drept, cu cea mai adecvată interpretare a lui, atunci când este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 96. Caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare trebuie să fie evidențiate în încheierea de sesizare, a cărei motivare se impune a fi aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, și de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile (în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 88 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 februarie 2018; Decizia nr. 2 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 2 martie 2017; Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020). ... 97. Drept urmare, punctul de vedere exprimat de instanța de trimitere necesită să aibă o anumită complexitate, să fie conceput astfel încât să demonstreze o reală dificultate în a discerne care posibilă interpretare a normei de drept este cea mai adecvată. ... 98. Aceasta întrucât interpretarea și aplicarea legii, în circumstanțele specifice fiecărei cauze, sunt competențe care aparțin instanței de judecată învestite și reprezintă o obligație ridicată la rang de principiu fundamental, ce își găsește consacrarea în prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 6 din 20 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 3 martie 2020; Decizia nr. 1 din 18 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 26 martie 2021; Decizia nr. 24 din 9 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 7 iunie 2022). ... 99. În sesizarea dedusă examinării de față, obiectul celei dintâi întrebări prealabile vizează modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, în forma inițială a art. 42^5 introdus prin art. I pct. 1 din Legea nr. 83/2015, din perspectiva sferei de acțiune a majorărilor cu procente fixe a valorii punctului de pensie, reglementate prin ordonanțe de urgență succesive. ... 100. În concret, instanța de trimitere solicită răspuns la întrebarea dacă pentru actualizarea anuală, din oficiu, a pensiei de serviciu pentru perioada ianuarie 2016-iulie 2017 sunt aplicabile procentele de majorare a punctului de pensie (de 5%, 5,25% și 9%), stabilite prin art. 14 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2016 și art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 2/2017, în raport cu forma inițială a normei cuprinse în art. 42^5, potrivit căreia „Pensia de serviciu se actualizează, din oficiu, în fiecare an, odată cu modificarea valorii punctului de pensie, cu procentul corespunzător ratei inflației utilizat la stabilirea valorii punctului de pensie, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare“. ... 101. Chiar dacă instanța de trimitere a prezentat două posibile interpretări antinomice pe care chestiunea de drept le-ar suscita, totuși punctul de vedere exprimat de completul de judecată care a formulat sesizarea nu demonstrează dificultăți real întâmpinate în a discerne care este varianta de interpretare juridică adecvată, astfel că încheierea de sesizare nu cuprinde o justificare îndestulător de convingătoare asupra modului în care chestiunea de drept care face obiectul întrebării prealabile ar putea, în realitate, să susțină potențialul textelor de lege de a genera practică judiciară neunitară și, pe cale de consecință, să necesite o dezlegare de principiu. ... 102. Relevantă este, sub acest aspect, însăși jurisprudența transmisă de instanțele naționale, expusă la ... 103. În esență, s-a argumentat în sensul că intenția legiuitorului nu a fost aceea de a actualiza pensia de serviciu ori de câte ori se majorează valoarea punctului de pensie, ci numai cu procentul reprezentat de rata medie anuală a inflației, care se utilizează și la stabilirea valorii punctului de pensie; altfel spus, nu orice modificare a valorii punctului de pensie atrage și actualizarea pensiei de serviciu, ci numai acea modificare cu procentul corespunzător ratei inflației utilizat la stabilirea valorii punctului de pensie. ... 104. Totodată, s-a reținut că, în lipsa unei prevederi legale exprese, derogarea instituită succesiv prin cele trei ordonanțe de urgență de la modalitatea de majorare a valorii punctului de pensie, prin consacrarea unor procente fixe, nu produce efecte și în privința modalității de actualizare a pensiei de serviciu, circumscrisă indicatorului expres reglementat de art. 42^5 introdus prin Legea nr. 83/2015 („cu procentul corespunzător ratei inflației utilizat la stabilirea valorii punctului de pensie“), normă care trimite expres la prevederile generale ale Legii nr. 263/2010 și implicit la art. 102 alin. (2) din acest act normativ, conform căruia „Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat“. ... 105. Instanța de trimitere s-a plasat, în realitate, în sfera propriei nevoi de confirmare a uneia dintre cele două variante de interpretare propuse prin încheierea de sesizare, de vreme ce jurisprudența cristalizată, constantă, demonstrează că întrebarea prealabilă vizează un cadru normativ care nu este, în mod real, susceptibil de mai multe înțelesuri deopotrivă de justificate. ... 106. Dubiul de interpretare și aparenta dificultate a instanței de trimitere în a-și însuși una dintre variantele decelate ca atare în actul de sesizare ar putea fi surmontate printr-o interpretare adecvată și corelată a normelor de drept stabilite ca fiind incidente cauzei, pe baza metodelor curente de interpretare gramaticală, logică, teleologică și sistematică, în consens și cu reperele jurisprudențiale reflectate în hotărârile atașate răspunsurilor înaintate de curțile de apel. ... 107. Este bine cunoscut că norma specială limitează câmpul de aplicare a normei generale ori de câte ori are dispoziții exprese, derogatorii, aceasta din urmă rămânând aplicabilă și putând întregi dispozițiile normei speciale atunci când ele sunt incomplete sau, după caz, nu reglementează deloc anumite aspecte ale materiei. ... 108. În acest sens, dispozițiile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, statuează că „Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri“. ... 109. Devine, așadar, necesară și utilă verificarea identității obiectului de reglementare - ca situație-premisă de care este condiționată activarea regulilor de soluționare a conflictului material dintre normele civile concurente - , în sensul de a se stabili dacă un atare concurs se regăsește sau nu în privința procentelor fixe de majorare a valorii punctului de pensie, precum și a indicatorului de actualizare a pensiei de serviciu cu procentul corespunzător ratei inflației utilizat la stabilirea valorii punctului de pensie, astfel cum sunt reglementate aceste concepte prin dispozițiile speciale ale art. 14 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2016 și art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 2/2017, precum și ale art. 42^5 din Legea nr. 223/2007 introdus prin Legea nr. 83/2015, iar, pe de altă parte, prin cele generale ale art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. ... 110. Reiterând, în procedura pronunțării hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de stabilire a normei incidente și de interpretare și aplicare a legii; judecătorul cauzei, în virtutea plenitudinii funcției sale jurisdicționale, este cel chemat să rezolve și posibile dificultăți de interpretare ori de corelare a unor norme juridice, fie ele neclare ori incomplete, folosind metodele de interpretare a legii, în acord cu principiile de drept, cu statuările doctrinare și cele jurisprudențiale în materie, atât timp cât interpretarea legii substanțiale și a celei de procedură reprezintă o etapă distinctă și absolut necesară în procesul de aplicare a dreptului la o situație de fapt concretă. ... 111. Concluziv, sesizarea vizând pronunțarea unei hotărâri prealabile nu îndeplinește, cu referire la prima întrebare, condiția de admisibilitate vizând existența unei chestiuni de drept pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, în înțelesul dat acesteia conform jurisprudenței consolidate a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... + A doua întrebare prealabilă 112. Obiectul acestei întrebări vizează domeniul de aplicabilitate a normei juridice care reglementează actualizarea pensiei de serviciu a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cuprinsă în art. 42^5 din Legea nr. 223/2007, în forma în vigoare, astfel cum a fost modificată prin art. I din O.U.G. nr. 59/2017, din perspectiva posibilității revizuirii pensiei de serviciu cu rata medie a inflației din anul anterior, indicator cunoscut cu întârziere, ulterior actualizării pensiei în raport cu indicatorul definitiv, cunoscut și comunicat de Institutul Național de Statistică (mai exact, indicele de inflație pentru anul de dinaintea celui anterior actualizării). ... 113. În concret, instanța de trimitere solicită răspuns la întrebarea dacă, după comunicarea de către Institutul Național de Statistică a ratei medii anuale a inflației, ulterior datei de 1 ianuarie a anului în care a avut loc actualizarea, din oficiu, a pensiei de serviciu cu ultima rată medie a inflației cunoscută și comunicată, casa teritorială de pensii competentă este obligată să revizuiască pensia de serviciu, prin aplicarea retroactivă a ratei medii anuale a inflației comunicate, corespunzătoare anului pentru care a operat deja actualizarea. ... 114. Modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu, în vigoare, este reglementată de art. 42^5 din Legea nr. 223/2007, astfel cum a fost modificat prin art. I din O.U.G. nr. 59/2017, având următorul conținut: „Pensia de serviciu se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.“ ... 115. Chestiunea de drept punctuală, asupra căreia instanța supremă este solicitată să dea o dezlegare cu valoare de principiu, are ca situație-premisă pensia de serviciu actualizată deja în raport cu rata medie anuală a inflației, astfel cum era cunoscut și comunicat acest indicator la data de 1 ianuarie a anului în care a avut loc actualizarea operată, fiind vorba despre indicele de inflație pentru anul de dinaintea celui anterior actualizării. ... 116. Or, astfel cum notează și instanța de trimitere, problematica ce vizează indicatorul de actualizare „rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică“ a făcut anterior obiectul analizei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cadrul Deciziei nr. 61 din 26 octombrie 2020, cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 42^5 din Legea nr. 223/2007, și care a vizat lămurirea sintagmei utilizate de legiuitor, în sensul de a se stabili dacă se referă la indicatorul corespunzător anului anterior celui în care se face actualizarea sau la ultimul indicator cunoscut la data de 1 ianuarie a anului în care se face actualizarea, în baza comunicării Institutului Național de Statistică. ... 117. Deși, prin hotărârea prealabilă sus-menționată, instanța supremă a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată, reținând că problema de drept invocată nu prezintă un grad de dificultate ridicat de natură să justifice o dezlegare de principiu, totuși aceasta oferă repere concrete de interpretare a sintagmei în discuție, relevante în acest sens fiind considerentele de la paragrafele 58-68. ... 118. În esență, în cuprinsul acestora s-a reținut că, definind rata medie anuală a inflației ca un indicator definitiv care trebuie să fie atât „cunoscut“ la data de „1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea“, cât și „comunicat“, art. 42^5 din Legea nr. 223/2007 instituie în mod neechivoc criteriile de stabilire a acesteia, condiționând în mod expres stabilirea indicelui în discuție de cunoașterea sa la o anumită dată, respectiv la 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea, și indicând instituția căreia îi revine obligația de a face comunicarea acestui indice, respectiv Institutul Național de Statistică. Prin urmare, rata medie anuală a inflației constituie un indice determinat în temeiul unor criterii expres și limitativ indicate de legiuitor, de la care nu se poate deroga, împrejurarea că Institutul Național de Statistică nu comunică rata medie anuală a inflației la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea reprezentând o împrejurare de fapt care nu poate transforma acest indice într-unul determinabil, decât cu ignorarea criteriilor menționate în art. 42^5 din Legea nr. 223/2007. S-a mai reținut că modificarea art. 42^5 din Legea nr. 223/2007 prin O.U.G. nr. 59/2017 constituie o schimbare a viziunii pe care legiuitorul a avut-o în ceea ce privește criteriile de actualizare a pensiei de serviciu, astfel că interpretarea potrivit căreia sintagma ar viza indicatorul corespunzător anului anterior celui în care se face actualizarea, chiar dacă nu era cunoscut la data de 1 ianuarie a anului în care se face actualizarea, în baza comunicării Institutului Național de Statistică, nu poate fi acceptată întrucât modifică însăși intenția legiuitorului. ... 119. În egală măsură, raționamentul expus în considerentele Deciziei nr. 61 din 26 octombrie 2020 a fost utilizat, mutatis mutandis, și în privința modului de actualizare a pensiei de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, la care se referă art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, ce are un conținut identic cu cel al art. 42^5 din Legea nr. 223/2007. Astfel, prin Decizia nr. 29 din 10 februarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată, reținând că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate referitoare la dificultatea chestiunii de drept. ... 120. În acest cadru argumentativ, pornind de la situația-premisă care fundamentează întrebarea adresată și ținând seama de statuarea asupra clarității termenilor în care este redactată norma de drept ce consacră indicatorul în baza căruia se face actualizarea pensiei de serviciu, se cuvine observat aspectul că demersul instanței de trimitere urmărește, în realitate, dezlegarea cu valoare de principiu a mecanismului revizuirii pensiei de serviciu, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, de vreme ce autorul sesizării solicită un răspuns la întrebarea dacă, după actualizarea operată în condițiile anterior descrise, casa teritorială de pensii competentă este obligată să revizuiască pensia de serviciu, prin aplicarea retroactivă a ratei medii anuale a inflației din anul precedent, cunoscută și comunicată cu întârziere. ... 121. Or, pe de o parte, mecanismul revizuirii pensiei este distinct de instituția actualizării pensiei, fiind consacrat separat și supus regulilor generale cuprinse în dispozițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010. ... 122. Astfel, în sistemul public de pensii, indiferent de tipul de pensie, aceasta trebuie să satisfacă exigențele de legalitate în privința modului de calcul, scop care poate fi realizat chiar și ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie. ... 123. Rațiunea mecanismului revizuirii pensiei, subordonată imperativului de a se determina legal cuantumul oricărei pensii, a fost reiterată în mod constant în jurisprudența instanței de contencios constituțional, care a statuat în sensul că un atare instrument legal se constituie într-o „modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispozițiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei“, iar, „obligația restituirii sumelor încasate necuvenit este, mai degrabă, o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituției îmbogățirii fără justă cauză“, însă, „atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferențe între suma legal cuvenită și cuantumul pensiei stabilit și aflat în plată“, textul de lege „poate fi privit și ca un mijloc de protecție a dreptului la pensie“ (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, și Decizia Curții Constituționale nr. 715 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 23 februarie 2018). ... 124. Spre deosebire, actualizarea pensiei cu rata medie anuală a inflației urmărește conservarea, la data efectuării plății, a valorii reale a obligației bănești ce incumbă statului, prin menținerea la aceeași putere de cumpărare și contracararea, astfel, a consecințelor negative ale procesului inflaționist ce conduce la deprecierea monedei naționale. ... 125. Pe de altă parte, instanța de trimitere a fost învestită cu soluționarea căii de atac într-un litigiu având ca obiect (sub aspectul capetelor de cerere care interesează mecanismul de unificare activat) actualizarea pensiei de serviciu în baza dispozițiilor art. 42^5 din Legea nr. 223/2007 și plata diferențelor de drepturi de pensie, iar nicidecum revizuirea pensiei de serviciu, impunându-se a fi reiterată distincția evidentă dintre instituțiile actualizării/revizuirii/recalculării pensiei. ... 126. Decurge de aici consecința că nu este îndeplinită condiția referitoare la existența raportului de dependență dintre soluționarea pe fond a cauzei și lămurirea chestiunii de drept în discuție. ... 127. Se cuvine, astfel, subliniat că în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că această cerință legală presupune ca problema de drept să fie esențială, direct incidentă în soluționarea cauzei și raportată la limitele învestirii instanței de trimitere (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 24 iunie 2020; Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2023). ... 128. Aceasta, întrucât hotărârea prealabilă trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra soluției ce urmează a fi pronunțată de către instanța de trimitere, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate trebuie să o aibă în cadrul soluționării litigiului, ceea ce presupune ca problema de drept ce face obiectul sesizării să fie direct incidentă pentru soluționarea cauzei (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 6 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 1 aprilie 2021; Decizia nr. 49 din 18 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1005 din 6 noiembrie 2023; Decizia nr. 10 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 17 aprilie 2024). ... 129. Așadar, nu este îndeplinită condiția în discuție atunci când procedura hotărârii prealabile a fost declanșată pentru a se răspunde unei probleme de drept ipotetice, chiar dacă ar avea legătură cu materia litigioasă (a se vedea Decizia nr. 63 din 2 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1009 din 6 noiembrie 2023), ori atunci când starea de fapt proprie cauzei nu se încadrează în ipoteza normei legale a cărei interpretare se solicită (a se vedea Decizia nr. 7 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 23 februarie 2023). ... 130. Totodată, spre deosebire de recursul în interesul legii, pe calea căruia se rezolvă o problemă de drept controversată, într-o manieră abstractă și generală, în cazul hotărârii prealabile, dezlegarea chestiunii de drept este una punctuală, adecvată circumstanțelor speței (a se vedea Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 20 octombrie 2022). ... 131. Concluziv, sesizarea vizând pronunțarea unei hotărâri prealabile nu îndeplinește, cu referire la cea de-a doua întrebare, condiția de admisibilitate privitoare la existența raportului de dependență dintre soluționarea pe fond a cauzei și lămurirea chestiunii de drept în discuție, în înțelesul dat acesteia conform jurisprudenței consolidate a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 132. Pentru toate considerentele arătate, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, se va respinge sesizarea, ca inadmisibilă. ... ...