Decizia ÎCCJ nr. 58/2026 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată 29. Instanța de trimitere a apreciat că normele legale în discuție sunt de natură a genera două interpretări contrare. ... 30. Astfel, prin utilizarea metodei interpretării gramaticale, având în vedere existența în text a conjuncției disjunctive „sau“ și folosirea de către legiuitor a formei de singular a adjectivului participial „încheiat“, se poate concluziona că cerința prevăzută în partea finală a tezei I a art. 4^1 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005 (și anume: încheiat în nume propriu sau împreună cu soția/soțul) se referă atât la contractul de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe, cât și la contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate. ... 31. Pe cale de consecință, în cazul în care cadrul militar dorește să se folosească de un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe, pentru a beneficia de plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului, acest contract trebuie să fie încheiat doar în nume propriu sau împreună cu soția/soțul. ... 32. Folosind însă metoda interpretării istorico-teleologice și având în vedere finalitatea urmărită de legiuitor la momentul adoptării normei, același text poate fi interpretat în sens contrar, respectiv că cerința prevăzută în partea finală a tezei I privește doar contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate, în cazul contractului de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe nefiind necesară îndeplinirea acesteia. ... 33. La baza acestei interpretări s-a avut în vedere că dispozițiile alin. (2^1)-(2^3) ale art. 20^1 au fost introduse în Legea nr. 80/1995 prin art. II din Legea nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative (Legea nr. 288/2018), fiind ulterior modificate parțial prin Legea nr. 101/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (Legea nr. 101/2019). ... 34. Astfel cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 288/2018, dreptul cadrului militar de a utiliza suma compensatorie acordată cu titlu de chirie, fie în vederea achitării chiriei, fie în vederea achitării ratei (fracțiuni din rată) pe care o plătește pentru achiziția unei locuințe, a fost recunoscut ca măsură de loializare a militarilor, date fiind obligațiile deosebite ce le revin în spiritul unei deserviri cât mai competente și adecvate a beneficiarului activității lor, cetățeanul. ... 35. Așadar, rațiunea legiuitorului a fost aceea de a sprijini cadrele militare în vederea dobândirii unei locuințe personale, mai ales în contextul în care angajatorii nu au mai dispus de fondurile necesare construirii de locuințe de serviciu care ulterior să fie cumpărate de beneficiari. ... 36. Cum acest drept a fost recunoscut în considerarea calității destinatarului, în mod evident, de acesta nu pot beneficia și alte persoane decât cele ce au calitatea de militari, în afară de soții cadrelor militare. ... 37. Pe cale de consecință, pentru a nu se extinde în mod artificial sfera beneficiarilor legii, esențial este ca proprietarul locuinței achiziționate să fie cadrul militar în nume propriu sau împreună cu soțul/soția. Aceasta a fost rațiunea instituirii prin art. 4^1 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005 a cerinței încheierii contractului de vânzare-cumpărare în nume propriu sau împreună cu soția/soțul. ... 38. Cu toate acestea, întrucât prin contractul de credit imobiliar/ipotecar nu se dobândește dreptul de proprietate asupra locuinței, ci doar se asigură fondurile necesare achiziționării, nu este necesar ca această cerință să fie îndeplinită și în acest caz. ... 39. De altfel, această interpretare ar putea fi sprijinită și de argumente de topografie a textului, cerința „încheiat în nume propriu sau împreună cu soția/soțul“ fiind inserată imediat după contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate. ... ...