Decizia CCR nr. 860/2020Punctul 6

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, în măsura în care se aplică și veniturilor realizate din cesiuni de creanță, pentru care se consideră că impozitul ar trebui aplicat la venitul net reprezentat de diferența dintre venituri și pierderea realizată sau cheltuielile pentru dobândirea veniturilor respective. În susținerea criticii de neconstituționalitate se expune situația concretă a speței și se arată că au fost preluate anumite drepturi legate de reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere și agricole, iar ulterior 50% din aceste drepturi au fost recesionate, context în care organele fiscale și instanțele de judecată care s-au pronunțat asupra cauzei au calificat aceste cesiuni ca fiind cesiuni de creanțe, deși prin Decizia Curții Constituționale nr. 269 din 7 mai 2014 sa stabilit că respectivele drepturi nu sunt creanțe. Față de această împrejurare, se susține că o persoană ce desfășoară activitate independentă, comercială, adică încheie acte cu caracter de continuitate în scopul cumpărării și recesionării ulterioare, este supusă unei impozitări mai puțin împovărătoare, întrucât achită impozitul la venituri nete, iar o persoană care nu desfășoară activitate comercială, astfel cum este cazul autoarei, nu poate avea obligații fiscale mai mari decât celelalte categorii de persoane care încheie același tip de acte, dar cu scop comercial. Astfel, textele art. 79 alin. (1) , raportat la art. 78 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, care inițial nu prevedeau expres impozitarea cesiunilor de creanțe, coroborate cu art. I lit. B pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 84/2013, prin care a fost introdusă și stabilită expres impozitarea cesiunilor de creanță, nu întrunesc niciuna dintre condițiile prevăzute de Legea fundamentală în ceea ce privește restrângerea drepturilor fundamentale. Ca atare, pentru ca impozitarea să fie proporțională cu situația care a determinat-o, se consideră că baza impozabilă trebuie să fie venitul net, diferența dintre veniturile din cesiunea de creanțe și cheltuiala cu preluarea cesiunii, neexistând nicio rațiune logică constituțională ca taxarea să se facă pe operațiuni, și nu pe venitul net obținut. Prin urmare, orice altă interpretare a dispozițiilor criticate cu privire la cesiunea de creanțe este neconstituțională, deoarece, în ipoteza în care s-ar aplica impozit la prețul cesiunii și fără a se ține cont de cheltuiala cu preluarea creanței, ar însemna ca acel contribuabil să fie supus unei impozitări excesive, nerezonabile, cu încălcarea drepturilor fundamentale. De asemenea, sunt prezentate unele aspecte cu privire la interpretarea și aplicarea normelor criticate în mod diferit de către instituțiile publice și de către instanțele de judecată. ...