Decizia ÎCCJ nr. 41/2026 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării 34. Temeiul sesizării este reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale. ... 35. Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect anularea deciziei din 17 august 2023 și emiterea unei decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, prin valorificarea stagiului de cotizare realizat în condiții speciale de muncă, cu reducerea vârstei standard de pensionare și majorarea punctajelor lunare de pensie. ... 36. Astfel, obiectul dedus judecății privește recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului care a fost plătit din fonduri publice înainte de pensionare, în calitate de pădurar în cadrul unei instituții publice, fiind astfel îndeplinită condiția impusă de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 37. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, care judecă în ultimă instanță, fiind îndeplinită și condiția privitoare la titularul sesizării. ... 38. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, în lipsa unei definiții legale a noțiunii, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă s-a statuat în mod constant că, pentru a se putea discuta de existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată „să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 39. Verificând această condiție, se constată că instanța de trimitere solicită interpretarea dispozițiilor art. 153 lit. g) prin raportare la art. 106 alin. (2) și art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul de a se stabili dacă, în cadrul controlului jurisdicțional al deciziilor emise de casele județene de pensii în soluționarea cererilor de recalculare a pensiei, verificările instanței sunt limitate la motivele înscrise în decizia emisă de casa județeană de pensii. ... 40. Întrebarea privește o chestiune de drept veritabilă al cărei grad ridicat de dificultate rezidă în efectele negative pe care interpretarea greșită a normei prevăzute de art. 153 lit. g) din Legea nr. 263/2010 le produce în privința limitelor judecății în litigiile având ca obiect deciziile de recalculare a pensiei emise de casele teritoriale de pensii, cu consecințe grave asupra duratei de soluționare a acestor litigii și a dreptului părților la un proces echitabil, în termen optim și previzibil. ... 41. De lămurirea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, dat fiind că în una dintre interpretările date normei de drept se concluzionează că instanța de judecată, învestită cu soluționarea contestației întemeiate pe dispozițiile art. 153 lit. g) din Legea nr. 263/2010, are competența restrânsă la a verifica exclusiv motivele de fapt și de drept expuse în decizia emisă de casa teritorială de pensii. ... 42. Încheierea de sesizare cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor legale, interpretările diferite ce pot fi date normelor legale incidente, punctul de vedere al completului de judecată, care identifică hotărâri judecătorești definitive prin care problema de drept ce face obiectul sesizării a fost rezolvată deja diferit, fiind respectate și exigențele impuse de art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă. ... 43. Divergența aflată momentan în stare incipientă impune activarea mecanismului hotărârii prealabile în scopul de a preîntâmpina riscul generalizării practicii judiciare neunitare asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. ... 44. Împrejurarea că întrebarea privește o chestiune de procedură nu constituie un impediment pentru activarea mecanismului de unificare, având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, asemenea Codului de procedură civilă, nu distinge între chestiunile de drept material și cele de drept procesual ce pot forma obiectul acestui mecanism. ... 45. Se constată și că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept și că aceasta nici nu formează obiect al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, fiind astfel îndeplinite toate condițiile de admisibilitate reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prin raportare la cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 46. În considerarea celor expuse în precedent, rezultă că în practica judiciară se conturează soluții divergente, în fază incipientă, în aplicarea dispozițiilor art. 153 lit. g) prin raportare la art. 106 alin. (2) și art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 cu privire la limitele controlului jurisdicțional ce poate fi exercitat de către instanțele judecătorești învestite cu soluționarea contestațiilor îndreptate împotriva deciziilor de recalculare a pensiei emise de casele județene de pensii. ... 47. Dispozițiile art. 106 din Legea nr. 263/2010 prevăd la alin. (1) că admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii, iar la alin. (2) că decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare. ... 48. Dispozițiile legale menționate sunt incidente și cererilor de recalculare a pensiei întemeiate pe art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, normă potrivit căreia: „Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.“ ... 49. Potrivit art. 153 din aceeași lege, litigiile privind: „g) deciziile de pensionare emise de casele teritoriale de pensii“ se soluționează în primă instanță de tribunale. ... 50. În aplicarea prevederilor legale menționate, într-o primă interpretare, se consideră că verificările instanței de judecată sunt limitate la motivele de fapt și de drept indicate în decizia emisă de casa județeană de pensii. ... 51. Într-o altă interpretare se consideră că verificările nu sunt limitate la aceste motive, instanța de judecată având a se pronunța asupra tuturor motivelor de fapt și de drept invocate, în apărare în cadrul procedurii jurisdicționale, de contestator în susținerea pretenției de calculare/recalculare a pensiei, respectiv de casele teritoriale de pensii, în justificarea soluției de respingere a cererii și de menținere a deciziei atacate. ... 52. Această din urmă interpretare este conformă normelor de drept. ... 53. Astfel, se constată că pensia, potrivit art. 103 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, se acordă la cererea persoanelor prevăzute la alin. (1) , care se depune personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială, potrivit alin. (2) , la casa teritorială de pensii competentă. ... 54. Pensia se recalculează în cazurile anume prevăzute de lege, din oficiu sau la solicitarea titularului dreptului de pensie, situație în care titularul are a depune, în aceleași condiții prevăzute de norma de drept anterior evocată, cerere la casa de pensii competentă. ... 55. În privința recalculării, indiferent că se realizează din oficiu sau la cerere, casele de pensii se pronunță, în conformitate cu art. 106 din Legea nr. 263/2010, prin decizie motivată în fapt și în drept, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii. ... 56. Prin dispozițiile art. 152 din aceeași lege s-a statuat expres că: „Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel“, iar prin cele ale art. 156 că prevederile referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă. ... 57. Cum legiuitorul a statuat prin art. 152 din Legea nr. 263/2010 cu privire la jurisdicția litigiilor generate de faptul emiterii unor decizii de respingere a unor astfel de cereri de către casele de pensii, rezultă că instanța judecătorească, cenzurând decizia contestată, în măsura în care constată că nu corespunde cerințelor legii în raport cu motivele reținute, o va anula, dispunând ea însăși, în mod direct, asupra dreptului subiectiv civil invocat prin cerere de către reclamant, prin examinarea tuturor apărărilor invocate în proces cu privire la existența sau inexistența acestui drept. ... 58. Atribuția instanței judecătorești de a soluționa pe fond cererea reclamantului nu poate fi restrânsă pe cale de interpretare a legii doar la prerogativa formală de a verifica exclusiv motivele de fapt și de drept indicate în decizia de respingere a cererii adresate casei de pensii. ... 59. Dimpotrivă, în cadrul plenitudinii sale de jurisdicție, instanța de judecată poate dispune direct cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru emiterea în favoarea reclamantului a deciziei de recalculare a pensiei. ... 60. În cazul contestării deciziei de respingere a cererii de recalculare emise de casa județeană de pensii, protecția judiciară a dreptului la pensie nu ar putea fi asigurată decât de un tribunal care are plenitudinea jurisdicției (a se vedea Decizia nr. IX din 20 martie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 28 iulie 2006, în care este evocat un considerent similar). ... 61. Soluția se impune și în considerarea faptului că judecătorul, în îndeplinirea atribuțiilor jurisdicționale, are a chibzui și asupra eficienței soluției pe care o adoptă (a se vedea Decizia nr. XX din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007, în care este expus același raționament). ... 62. Or, retrimiterea cererii de recalculare casei de pensii pentru a verifica în procedura administrativă alte motive de fapt și de drept decât cele analizate prin decizia atacată, cu posibilitatea declanșării de către reclamant a unei noi proceduri jurisdicționale având ca obiect noua decizie, conduce, neîndoielnic, la prelungirea nejustificată a procedurilor instituite de către legiuitor pentru recalcularea dreptului la pensie, în condițiile prevăzute de legile succesive din materia sistemului public de pensie, drept garantat de stat prin art. 47 alin. (2) din Constituție. ... 63. Reluarea procedurii în fața organului administrativ în considerarea omisiunii casei teritoriale de pensii de a analiza prin decizia de respingere îndeplinirea tuturor cerințelor prevăzute de lege pentru recalcularea pensiei pune în discuție, deopotrivă, încălcarea dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, garantat părților prin art. 21 alin. (3) din Constituție și consacrat prin art. 6 alin. (1) din Codul de procedură civilă și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). ... 64. Referitor la dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în Cauza Fischer contra Austriei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că este necesar ca, în determinarea „drepturilor și obligațiilor civile“, deciziile luate de autoritățile administrative care nu satisfac ele înseși cerințele articolului 6 paragraful 1 din Convenție să fie supuse unui control adițional din partea unei „instanțe judiciare cu jurisdicție deplină“ (paragraful 28). ... 65. De asemenea, în Cauza A. Menarini Diagnostics împotriva Italiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că: respectarea articolului 6 paragraful 1 din Convenție nu exclude ca într-o procedură de natură administrativă să fie aplicată o „pedeapsă“ mai întâi de către o autoritate administrativă. Aceasta presupune însă ca decizia unei autorități administrative care nu îndeplinește ea însăși condițiile prevăzute la articolul 6 paragraful 1 din Convenție să facă obiectul controlului ulterior al unui organ judiciar învestit cu competență de fond. Printre caracteristicile unui astfel de organ se numără posibilitatea de a reforma sub toate aspectele, atât de fapt, cât și de drept, decizia atacată, pronunțată de organul inferior. Organul judiciar trebuie să aibă în special competența de a examina toate problemele de fapt și de drept pertinente pentru litigiul cu care este sesizat (paragraful 59). ... 66. În aplicarea acestor considerente cu caracter de principiu, având în vedere că procedura administrativă de recalculare a pensiei de către casele județene de pensii, din oficiu sau la cerere, nu poate fi considerată a întruni garanțiile prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenție, se impune ca aceste garanții, inclusiv plenitudinea de competență, să fie asigurate de către instanța de judecată învestită cu realizarea controlului jurisdicțional al deciziilor emise de casele județene de pensii în soluționarea cererilor de recalculare a pensiei. ... 67. Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 521 din Codul de procedură civilă și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ... ... ...