Decizia ÎCCJ nr. 45/2026 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale 24. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat în unanimitate că nu au identificat hotărâri judecătorești definitive cu privire la problema juridică ce face obiectul prezentei sesizări, fiind transmis un număr mic de opinii juridice, din care rezultă următoarele orientări. ... 25. Cu privire la prima întrebare – într-o primă orientare teoretică (Curtea de Apel București, tribunalele București, Ilfov, Teleorman, Brașov și Vaslui) s-a opinat că textul art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023 reglementează o ipoteză suplimentară de încetare de drept a contractului individual de muncă, specială, pentru persoanele care ocupă o funcție didactică, în raport cu prevederile art. 56 alin. (1) lit. f) și g) din Codul muncii, de la care derogă parțial. În argumentare s-a reținut faptul că principiul este justificat, urmărind îmbunătățirea calității morale și a imaginii sistemului judiciar, neputându-se considera că intenția legiuitorului a fost aceea de a limita doar persoanele ce pot intra în profesie, fără a impune cerințe de probitate profesională și persoanelor ce exercită funcțiile didactice pe toată perioada derulării raporturilor de muncă; ... – într-o a doua opinie teoretică (curțile de apel Iași și Suceava) s-a susținut că dispozițiile nu reglementează un caz de încetare de drept a contractului individual de muncă, suplimentar celor prevăzute de alin. (1) alart. 56 din Codul muncii, argumentul principal fiind reprezentat de faptul că dreptul la muncă este consfințit la nivel constituțional inclusiv în componenta păstrării locului de muncă, astfel că orice restrângere a exercițiului dreptului trebuie să fie prevăzută de lege. Totodată, s-a făcut referire la deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept nr. 15 din 6 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 22 iunie 2017 și nr. 83 din 20 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 8 ianuarie 2018; ... – a fost exprimată și opinia singulară (Tribunalul Iași) potrivit căreia articolul din Legea nr. 199/2023 reglementează o condiție de exercitare a activității profesionale specifică domeniului reglementat, fiind un caz indicat explicit ce se integrează în ipotezele prevăzute de art. 56 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, privitor la încetarea de drept a contractului individual de muncă în situația retragerii de către autoritățile sau organismele competente a avizelor, autorizațiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei. ... ... 26. Cu privire la a doua întrebare – într-o primă orientare teoretică (Curtea de Apel București, tribunalele Teleorman și Vaslui) s-a exprimat ideea că dispozițiile art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023 nu se aplică și în cazul condamnărilor pentru infracțiunile vizate de norma legală, săvârșite anterior intrării în vigoare a dispozițiilor a căror interpretare se solicită. S-a argumentat faptul că situația juridică premisă, declanșatoare a procesului de aplicare a normei în discuție, este reprezentată de comiterea unei infracțiuni, iar dacă fapta ilicită a fost săvârșită înainte de intrarea în vigoare a normei și s-a epuizat până la data adoptării legii noi nu poate genera alte efecte decât cele prevăzute de legea în vigoare la data săvârșirii sale, conform principiului constituțional al neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituția României. Astfel, aplicarea condamnării penale definitive pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea reprezintă un act uno ictu ale cărui efecte s-au epuizat la momentul respectiv. Prin urmare, constituie un fapt complet realizat care nu mai poate produce alte consecințe juridice în afara celor expres prevăzute la acea dată; ... – o a doua opinie teoretică (tribunalele Ilfov și Brașov) are la bază faptul că o excepție de la principiile potrivit cărora legea civilă nu poate retroactiva, iar legea civilă nouă este de imediată aplicare, o reprezintă cazurile de supraviețuire a legii vechi, printre care și facta pendentia, respectiv situațiile juridice în curs de constituire, modificare sau stingere la data intrării în vigoare a legii noi. Așadar, s-a opinat că chiar dacă faptele care au atras condamnarea sunt săvârșite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 199/2023, atât timp cât condamnarea survine ulterior intrării în vigoare a acestei legi, devin incidente prevederile art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023, care instituie un caz de încetare de drept a contractului individual de muncă; ... – a fost exprimată și opinia teoretică singulară (Tribunalul Iași) conform căreia integrarea acestui caz de lipsă de îndeplinire a condițiilor standard de etică și deontologie a persoanei între cazurile de încetare de drept a contractului individual de muncă prevăzut de art. 56 alin. (1) lit. g) din Codul muncii lămurește și problema aplicării normei în timp, fiind indicată expres în cuprinsul normei durata incidenței acestui caz de încetare de drept a contractului individual de muncă, respectiv de la data condamnării penale definitive pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni și până la data intervenirii reabilitării. ... ... 27. Cu privire la cea de-a treia întrebare – o primă opinie teoretică (Curtea de Apel București, Tribunalul Brașov) este în sensul că dispozițiile indicate trebuie interpretate în sensul că nu vizează și cadrele didactice universitare având contracte de muncă pe durată nedeterminată, încheiate anterior intrării în vigoare a dispozițiilor menționate, a căror condamnare a intervenit, de asemenea, înainte de intrarea în vigoare a prevederilor analizate, conform principiului constituțional al neretroactivității legii civile; ... – Tribunalul București a susținut că dispozițiile art. 201 alin. (7) din Legea nr. 199/2023 sunt aplicabile și contractelor individuale de muncă aflate în curs la data intrării sale în vigoare, dar doar dacă infracțiunea a fost comisă după data intrării în vigoare a normei legale; ... – judecătorii din cadrul Tribunalului Teleorman au opinat în sensul că dispozițiile trebuie interpretate în sensul că acestea vizează și cadrele didactice universitare având contracte de muncă pe durată nedeterminată, încheiate anterior intrării în vigoare a dispozițiilor menționate, a căror condamnare a intervenit după intrarea în vigoare a prevederilor analizate; ... – opinia completurilor care soluționează litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Vaslui este că dispozițiile analizate vizează și cadrele didactice universitare având contracte de muncă pe durată nedeterminată, încheiate anterior intrării în vigoare a dispozițiilor menționate, doar dacă fapta săvârșită și, implicit, condamnarea penală definitivă au intervenit după intrarea în vigoare a noii legi, iar nu pentru fapte și condamnări ivite anterior noii reglementări. ... ... ...