Decizia CCR nr. 820/2020Punctul 25

CCR · decizie de neconstituționalitate · 10.11.2020 · dosar 2.329/87/2016
Punctul 25
25. Raportat la prevederile art. 92 alin. (2) din Codul de procedură civilă, criticate în speță de autorul excepției, Curtea observă că procurorul poate să pună concluzii în orice proces civil, în oricare fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și a intereselor cetățenilor. Ca atare, procurorul poate participa la judecata oricărei acțiuni civile, nu numai la soluționarea celor pe care le poate iniția potrivit legii. Participarea procurorului la judecata acțiunii civile este lăsată la aprecierea sa, iar nu a instanței de judecată, aceasta din urmă neputând suprima reprezentantului Ministerului Public acest drept. Prin urmare, în măsura în care procurorul dorește să participe la judecarea unei cereri, apreciind că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și a intereselor cetățenilor, va învedera acest aspect instanței de judecată, care, la rândul său, va lua act de participarea procurorului. Participarea la judecata acțiunii civile îi conferă procurorului dreptul de a pune concluzii asupra oricărui aspect litigios, precum și dreptul de a propune probe. Procurorul nu are însă dreptul de a exercita acte procedurale de dispoziție, întrucât nu este titularul vreunui drept subiectiv care face obiectul judecății sau al cererii introductive, cu excepția, evident, a cazului în care este inițiatorul acesteia. Regula în materie este aceea că participarea procurorului la judecarea acțiunii civile este facultativă, excepția de la această regulă fiind prevăzută în art. 92 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia, în cazurile anume prevăzute de lege, participarea și punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii, sub sancțiunea nulității absolute a hotărârii. Ca atare, în situația în care legea prevede în mod expres faptul că judecata unei cereri se face cu participarea procurorului, atunci aceasta este obligatorie, iar soluționarea cauzei trebuie să fie amânată dacă, de pildă, procurorul nu este prezent. În măsura în care legea prevede expres participarea procurorului la judecată, acesta va intra în constituirea instanței, spre deosebire de situația în care procurorul a introdus acțiunea civilă, caz în care acesta are calitatea de reclamant. ...
Sursa oficială ↗