Decizia CCR nr. 718/2020Punctul 37

37. Curtea a reținut, totodată, că prin Hotărârea din 21 septembrie 2006, pronunțată în Cauza Maszni împotriva României, instanța de la Strasbourg a statuat, la paragrafele 53-60, că judecarea unui civil de către instanțele militare din România pentru infracțiuni de drept comun contravine art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, apreciind că „îndoielile nutrite de reclamant în ceea ce privește independența și imparțialitatea instanțelor militare pot fi considerate ca justificate obiectiv“ (paragraful 59). Așadar, aspectul privind efectuarea urmăririi penale de către un parchet militar nu a făcut obiectul analizei în respectiva cauză, având în vedere că art. 6 paragraful 1 din Convenție consacră „dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei [...], de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege“. Prin urmare, Curtea a constatat că hotărârea mai sus menționată a instanței de contencios al drepturilor omului nu este relevantă în analiza excepției de neconstituționalitate, deoarece se referă la problema instanțelor militare, ceea ce nu este cazul dispozițiilor art. 56 alin. (5) din Codul de procedură penală, aspectele referitoare la judecată fiind preluate de către legiuitor în dispozițiile art. 44 din Codul de procedură penală cu privire la competența instanței civile. ...