Decizia CCR nr. 254/2015Paragraful 34

29. În fine, prin Hotărârea din 21 septembrie 2006, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Maszni împotriva României, hotărâre invocată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în susţinerea acesteia, Curtea de la Strasbourg a statuat, la paragrafele 53-60, că judecarea unui civil de către instanţele militare din România pentru infracţiuni de drept comun contravine art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, apreciind că "îndoielile nutrite de reclamant în ceea ce priveşte independenţa şi imparţialitatea instanţelor militare pot fi considerate ca justificate obiectiv" (paragraful 59). Aşadar, aspectul privind efectuarea urmăririi penale de către un parchet militar nu a făcut obiectul analizei în respectiva cauză, având în vedere că art. 6 paragraful 1 din Convenţie consacră "dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei [...], de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege". Prin urmare, hotărârea mai sus menţionată a instanţei de contencios al drepturilor omului nu este relevantă în analiza prezentei excepţii de neconstituţionalitate, deoarece se referă la problema instanţelor militare, ceea ce nu este cazul dispoziţiilor art. 56 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală, aspectele referitoare la judecată fiind preluate de către legiuitor în dispoziţiile art. 44 din Codul de procedură penală cu privire la competenţa instanţei civile.