Decizia ÎCCJ nr. 6/2026 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 25. Reclamanții din cele două cauze au formulat puncte de vedere cu privire la sesizarea pentru dezlegarea unei chestiuni de drept pusă în discuție de instanță, din oficiu, prin care au invocat inadmisibilitatea și inoportunitatea acesteia. ... 26. Sub aspectul inadmisibilității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, reclamanții au susținut că, în fapt, chestiunea de drept ridicată de către instanță vizează strict efectele unei hotărâri prealabile în raport cu efectele unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate anterior, iar aceste aspecte sunt deja stabilite prin regulile Codului de procedură civilă, prin urmare nu constituie nici o chestiune nouă care să ridice veritabile probleme de interpretare, nici aspecte lacunare ale dispozițiilor legale, ci țin exclusiv de efectele unei decizii obligatorii a Înaltei Curți de Casație și Justiție sub forma unei hotărâri prealabile de dezlegare a unei chestiuni de drept. ... 27. Sub aspectul inoportunității sesizării, reclamanții au arătat că, prin instituirea mecanismelor reprezentate de recursul în interesul legii și hotărârea prealabilă, intenția legiuitorului a fost de a acorda posibilitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, fără a adăuga la lege, să statueze cu efecte obligatorii erga omnes tuturor instanțelor de judecată fie interpretarea unor dispoziții legale care se află în contradicție, fie aplicarea lor uniformă atunci când există o practică judiciară neunitară la nivel național. ... 28. Prin intermediul interpretării teleologice și lexico-gramaticale se constată faptul că efectele hotărârii prealabile trebuie asimilate integral cu efectele deciziei de recurs în interesul legii. Astfel, efectele hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sunt date de caracterul obligatoriu al unei astfel de decizii obligatorii, asemenea hotărârilor pronunțate în recursul în interesul legii. ... 29. Potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, nu există niciun dubiu cu privire la efectele erga omnes ale hotărârii prealabile care se produc față de toate instanțele de judecată. Momentul de la care se produc aceste efecte este distinct în funcție de calitatea instanței de judecată: pentru instanța solicitantă, efectele se produc pentru viitor de la momentul pronunțării, iar pentru celelalte instanțe, efectele se produc de la momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin urmare, în contextul în care efectele se produc de la momentul pronunțării/publicării ex nunc, este de necontestat faptul că efectele nu pot retroactiva și nu pot contraveni unor chestiuni de drept deja statuate de către instanțele de judecată anterior pronunțării hotărârii prealabile. ... 30. Din modul de formulare și structurare a dispozițiilor legale, efectele hotărârii prealabile se produc doar pentru viitor, de la momentul pronunțării/publicării, fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor deja consacrate în hotărârile judecătorești definitive anterioare deciziei obligatorii. ... 31. Având în vedere că problema de drept ridicată din oficiu de instanță nu ține de interpretarea dispozițiilor legale (ori ale unei hotărâri prealabile), ci doar de aplicarea efectelor hotărârii prealabile, respectiv de momentul de la care încep să se producă efectele acestei hotărâri obligatorii, devine inoportună sesizarea instanței supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept care deja își găsește soluționarea în dispozițiile legale ale Codului de procedură civilă, concluzia fiind că efectele hotărârii prealabile nu pot stinge și nu pot înlătura considerentele și dispozițiile deja statuate prin hotărârea judecătorească anterioară. ... 32. Pe cale de consecință, hotărârea prealabilă intervenită nu poate anihila ceea ce o altă instanță de judecată a statuat în mod definitiv la un moment anterior pronunțării hotărârii prealabile, întrucât efectele deciziilor obligatorii nu se produc retroactiv. ... 33. În caz contrar, dacă s-ar valorifica deciziile obligatorii (inclusiv cele ale unei hotărâri prealabile) și s-ar face aplicarea lor în cazul hotărârilor judecătorești definitive care au tranșat o anumită situație de fapt și au stabilit deja un anumit cadru legal aplicabil, s-ar încălca dispozițiile constituționale privitoare la neretroactivitatea legii. ... 34. Raportat la toate aceste considerente, reclamanții au solicitat respingerea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție și constatarea neaplicării dispozițiilor hotărârii prealabile față de considerentele hotărârii judecătorești definitive anterioare, cu consecința aplicării efectelor obligatorii ale hotărârii judecătorești anterioare, potrivit art. 435 din Codul de procedură civilă. ... 35. Pârâtul Ministerul Educației și Cercetării a solicitat, prin punctul de vedere formulat, respingerea sesizării, ca inadmisibilă, susținând că sesizarea nu vizează o chestiune de drept în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, ci o problemă de aplicare a legii la circumstanțele concrete ale litigiului, ceea ce excedează scopului și rațiunii procedurii de pronunțare a hotărârilor prealabile, întrucât noțiunea de chestiune de drept presupune existența unei neclarități sau controverse juridice în abstract, nu analiza particulară a unei situații de fapt, întrucât, în acest caz, dezlegarea ar însemna soluționarea fondului pricinii, atribuție atașată funcției jurisdicționale a judecătorului cauzei. ... 36. Astfel, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond atât timp cât se tinde la o delegare a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere, aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății, către instanța supremă, îndrituită să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să soluționeze cauza pe fond. ... 37. După comunicarea raportului întocmit în cauză, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, a fost formulat un punct de vedere de către pârâtul Ministerul Educației și Cercetării, prin care a reiterat susținerile făcute în fața instanței de trimitere. ... ...