Decizia ÎCCJ nr. 26/2026 (HP)Punctul X
Punctul X
X. Opinia specialiștilor consultați
29. Specialiștii din cadrul Institutului Național al Magistraturii și Universității de Vest din Timișoara au apreciat corectă prima dintre orientările jurisprudențiale. În ce privește întrebarea instanței de trimitere, care include și chestiunea incidenței autorității de lucru judecat a hotărârii judecătorului-sindic, care s-ar opune unei noi determinări a prejudiciului cauzat de administratorul societății, specialiștii consultați au opinat în sensul că revine instanței de judecată, de la caz la caz, să verifice dacă ansamblul circumstanțelor avute în vedere de judecătorul-sindic sunt identice cu cele pe care se întemeiază decizia de antrenare a răspunderii solidare emisă de organul fiscal. ...
30. Specialiștii din cadrul Facultății de Drept din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași susțin recunoașterea caracterului derogatoriu al procedurii insolvenței față de procedura de executare fiscală. Prin recunoașterea efectelor autorității de lucru judecat a deciziei pronunțate de judecătorul-sindic, limitele răspunderii solidare ale administratorului judiciar trebuie restrânse la nivelul admis prin hotărârea pronunțată în dosarul de insolvență în raport cu creditorul fiscal. În consecință, urmăririle anterioare trebuie restrânse la nivelul sumelor stabilite prin hotărârea definitivă a instanței. ...
31. În opinia specialiștilor din departamentul de Drept privat din cadrul Facultății de Drept din cadrul Universității București, în interpretarea dispozițiilor legale ce formează obiectul prezentei sesizări, pentru aceeași creanță fiscală, anterioară deschiderii procedurii insolvenței asupra debitorului persoană juridică, stabilirea răspunderii administratorului debitorului persoană juridică în cadrul procedurii insolvenței, prin hotărâre judecătorească definitivă, împiedică, în cursul procedurii insolvenței, o urmărire silită a administratorului în baza deciziei administrative privind angajarea răspunderii solidare fiscale a aceluiași administrator al debitorului, persoană juridică, decizie administrativă definitivată anterior finalizării procedurii insolvenței. Cu toate acestea, executarea silită poate fi reluată împotriva administratorului debitorului persoană juridică după închiderea procedurii insolvenței, însă doar dacă debitorul rămâne în ființă și doar în limita sumei pentru care a fost respinsă cererea de suportare a pasivului în procedura insolvenței. ...
32. Specialiștii din departamentul de Drept public din cadrul Facultății de Drept din cadrul Universității București au opinat în sensul că, în condițiile în care împotriva administratorului unei societăți a fost angajată atât răspunderea solidară cu societatea insolvabilă, potrivit art. 25 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, cât și răspunderea patrimonială față de societatea aflată în insolvență, potrivit art. 169 din Legea nr. 85/2014, iar executarea silită a ambelor creanțe având ca debitor administratorul poate fi realizată doar de organul fiscal (în prima ipoteză, în calitate de creditor, în a doua ipoteză, în temeiul unei atribuții legale imperative), procedura colectivă a insolvenței va avea prioritate față de procedura individuală de executare prevăzută de Codul de procedură fiscală. În măsura în care în urma închiderii procedurii insolvenței creanța fiscală nu este stinsă integral, creditorul fiscal va putea relua procedurile de colectare sau de executare silită a acestei creanțe de la debitorul solidar, în temeiul deciziei de stabilire a răspunderii solidare. ... ...
Sursa oficială ↗