Decizia CCR nr. 532/2020Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale deoarece hotărârile pronunțate în materia insolvenței nu sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs, putând fi supuse numai apelului. Astfel, prin suprimarea căii de atac a recursului, se prejudiciază părțile interesate în promovarea acesteia, fiind încălcate accesul liber la justiție și dreptul părților de a fi judecate în mod echitabil de către o instanță independentă și imparțială. În acest context, se mai precizează că se aduce atingere dreptului la un proces echitabil, față de împrejurarea că normele criticate nu fac distincție între aspectele reglementate strict de materia insolvenței, respectiv caracterizarea patrimoniului debitoarei, și cele privind aspectele de fond legate de creanță, cuantumul și temeiul acesteia, precum și raporturile contractuale dintre părți, reglementate de codul civil și de alte legi speciale în materie. Or, dacă aceste aspecte ar fi fost supuse analizei unei instanțe pe calea dreptului comun, pe lângă faptul că la judecarea fondului sau a apelului se putea folosi un ansamblu probator adecvat, părțile aveau posibilitatea folosirii căii extraordinare de atac a recursului exercitat împotriva hotărârilor instanțelor de fond. De altfel, actuala reglementare nu permite o cercetare suficientă a raporturilor contractuale dintre părți, iar în combaterea unei situații reținute greșit de instanță, care nu corespunde adevărului, partea vătămată este lipsită de mijloacele procedurale care să-i asigure protejarea intereselor proprii. ...