Decizia ÎCCJ nr. 430/2025 (HP)Punctul VII

VII. Punctul de vedere exprimat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 51. Sub aspectul admisibilității, Ministerul Public a apreciat că sesizarea nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, nefiind îndeplinită cerința necesității pentru soluțiile care pot fi dispuse în procedura de cameră preliminară deoarece omisiunea întocmirii raportului de expertiză reprezintă o neregularitate, însă doar cea care poate atrage imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății ar conduce la sancționarea actului de sesizare a instanței și urmăririi penale, ipoteză ce nu se regăsește în întrebarea formulată de instanța de trimitere, situație în care eventuala dezlegare dată de instanța supremă ar produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul în care a fost formulată întrebarea prealabilă. ... 52. Pe fondul chestiunii de drept supuse dezlegării s-a opinat în sensul că omisiunea efectuării expertizei de specialitate prevăzute de art. 10 din Legea nr. 241/2005 nu constituie o neregularitate a actului de sesizare ce determină imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății. ... 53. În privința caracterului obligatoriu al expertizei s-a susținut că, deși formularea legală („prejudiciul se va determina ...“) poate sugera o obligație, o analiză contextuală conduce la concluzia că aceasta are în realitate un caracter facultativ. ... 54. Expertiza are un caracter facultativ, activabil doar la solicitarea inculpatului, și nu influențează validitatea sesizării instanței atunci când prejudiciul este stabilit prin alte mijloace de probă legal administrate și prezentat corespunzător în rechizitoriu. ... ...