Decizia CCR nr. 479/2020Punctul 5

5. De asemenea, față de criticile formulate, mai învederează că autoarea excepției de neconstituționalitate își are sediul într-un stat care face parte din Uniunea Europeană și care are o tradiție în aplicarea normelor în materie de concurență și, prin urmare, ar trebui să cunoască actele normative europene în materie, care se referă la o cifră de afaceri mai cuprinzătoare, respectiv cifra de afaceri mondială totală (spre exemplu Directiva 2019/1 (UE) a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018; Regulamentul (CE) nr. 139/2004 cu privire la controlul concentrărilor economice între întreprinderi; Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 care vizează aplicarea sancțiunilor pentru carteluri sau abuzul de poziție dominantă). Toate actele normative europene se raportează la cifra totală de afaceri, iar legea concurenței este o transpunere a acquis-ului comunitar. De altfel, prin Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 și prin Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 se prevede în mod clar ce înseamnă cifră de afaceri totală, astfel cum a fost preluată și pe plan național prin legislația concurenței, respectiv sumele obținute din vânzarea de produse și prestarea de servicii, după deducerea reducerilor comerciale și a taxei pe valoarea adăugată. În acest context, precizează că, urmare a transpunerii Directivei 1/2019 (UE), începând cu anul 2021 se va institui răspunderea contravențională solidară și se va aplica noțiunea/conceptul unic de entitate economică. În final, depune note scrise. ...