Decizia ÎCCJ nr. 426/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept 12. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - Secția I civilă la 11.07.2024 cu nr. 4.932/118/2023**, reclamantul ABC a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), obligarea acesteia din urmă la acordarea soldei/salariului funcției de bază și a sporurilor începând cu anul 2017, la nivelul maxim de salarizare pentru funcții similare, respectiv acordarea sporului de fidelitate de 20%, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. ... 13. În esență, reclamantul a arătat că a primit drepturi salariale mai mici (prin raportare la data de 31.12.2009), iar, conform statului de funcții și Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Legea-cadru nr. 284/2010), era îndreptățit să i se acorde sporul de 20% - spor de fidelitate, defalcat pe fiecare lună. ... 14. A susținut că această situație de discriminare în ceea ce îl privește pe reclamant a avut un caracter continuu de la momentul în care s-a dispus ca aceste drepturi să fie menținute și să aibă ca reper drepturile salariale acordate la 31.12.2009 [Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014), Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013), Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012), Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar (Legea nr. 283/2011), Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare (Legea nr. 285/2010), Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Legea-cadru nr. 330/2009)]. ... 15. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2020, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, ale art. 453 din Codul de procedură civilă și deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016 (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 23/2016), și nr. 51 din 11 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 30 ianuarie 2020 (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 51/2019). ... 16. Pârâta DGPI a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, arătând, în esență, că reclamantul, locotenent-colonel (r) ABC, a fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în perioada 15.07.2004-7.05.2023, desfășurându-și activitatea în cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă/Departamentului de Informații și Protecție Internă/Direcției Generale de Protecție Internă, în perioada 23.11.2016-2.02.2017. Reclamantul s-a aflat la dispoziția MAI, ca urmare a desființării Departamentului de Informații și Protecție Internă. ... 17. În această perioadă, reclamantul a avut calitatea de polițist - funcționar public cu statut special și a beneficiat de drepturile salariale aferente acestei categorii profesionale, iar, ulterior înființării Direcției Generale de Protecție Internă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2016, acesta a fost numit în cadrul noii structuri astfel formate, dobândind calitatea de cadru militar, iar, la 7.05.2023, prin Ordinul directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă nr. aa/20.275 din 3.05.2023, i-au încetat raporturile de serviciu cu drept la pensie, ca urmare a clasării „apt limitat în timp de pace și război“. ... 18. Începând cu 1.01.2010, sporul de fidelitate a fost abrogat și nu a mai existat ca element salarial distinct, cuantumul acestuia fiind cuprins, conform dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, respinsă prin Legea nr. 30/2012 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010), în suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, care a fost inclusă în salariul funcției de bază, conform tezei a II-a a aceluiași articol, iar, după 1.01.2011, sporul de fidelitate s-a regăsit în salariul de funcție care reprezintă în plan practic o sumă a cuantumurilor unor elemente salariale avute la data de 31.12.2009. ... 19. Având în vedere invocarea dispozițiilor art. 34^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, pârâta a învederat că normele în cauză nu sunt aplicabile situației juridice a reclamantului, raportat la calitatea acestuia de cadru militar, în perioada de referință a acțiunii. ... 20. În considerarea pretenției reclamantului, privind recalcularea drepturilor salariale pentru perioada 30.01.2017-7.05.2023 (trecerea în rezervă), timp în care acesta și-a desfășurat activitatea în cadrul DGPI, având statutul de cadru militar în activitate, rezultă că pentru situația acestuia trebuie analizată incidența prevederilor art. 34^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. ... 21. Art. 34^2 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu poate fi interpretat decât prin raportare la prevederile art. 34^1 din același act normativ, iar, prin menționarea expresă de către legiuitor a faptului că dispozițiile se aplică și personalului militar în activitate, „în măsura în care a beneficiat de drepturile respective“, se poate concluziona că sa dorit ca la recalcularea soldelor de funcție ale militarilor să fie avute în vedere doar sporurile prevăzute de art. 34^1 alin. (1) aplicabile și acestei categorii. ... 22. Astfel, în enumerarea cuprinsă în art. 34^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, dintre cele patru sporuri la care s-a raportat recalcularea salariilor polițiștilor, cele prevăzute la literele a) - sporul de fidelitate și b) - sporul pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, sunt specifice strict polițiștilor, aceste sporuri nefiind regăsite în legislația privind salarizarea militarilor până la 31.12.2009 sau ulterior. ... 23. Prin urmare, în cadrul recalculării vizate de prevederile art. 34^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, instituțiile și autoritățile publice angajatoare din cadrul MAI au avut în vedere, pentru fiecare categorie de personal, exclusiv drepturile salariale de care au beneficiat acestea, în cazul cadrelor militare nefiind aplicabile drepturile prevăzute de literele a) și b) din articolul indicat. ... 24. Acest aspect reiese și din normele de punere în aplicare a dispozițiilor art. 34^2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/21 din 8.02.2021 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului afacerilor interne nr. S/7/2018 pentru aprobarea normelor metodologice privind aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, polițiștilor și personalului civil din Ministerul Afacerilor Interne, clasificat secret de serviciu, document emis în temeiul art. 34^2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. ... 25. Prin Sentința civilă nr. 4.188 din 11 decembrie 2024, Tribunalul Constanța - Secția I civilă: a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile deduse judecății scadente în perioada 31.01.2017-13.07.2020 și a respins cererea privind pretențiile anterioare datei de 13.07.2020, ca fiind prescrisă; a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul ABC în contradictoriu cu pârâta DGPI și a obligat pârâta la recalcularea soldei funcției de bază cuvenite reclamantului, începând cu 13.07.2020 și până la data trecerii în rezervă, prin acordarea sporului de fidelitate în cuantumul cuvenit conform pct. 5.1 din anexa 1 aprobată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 132/2004, prin raportare la vechimea în funcție a reclamantului. ... 26. Pentru a pronunța soluția de mai sus, prima instanță a reținut că reclamantul a avut calitatea de ofițer de poliție în cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă/Departamentului de Informații și Protecție Internă, respectiv de polițist - funcționar public cu statut special până la 2.02.2017, când, ca urmare a desființării Departamentului de Informații și Protecție Internă și înființării Direcției Generale de Protecție Internă, a fost numit în cadrul acestei noi structuri, dobândind calitatea de cadru militar. Astfel, începând cu 2.02.2017 și până la data trecerii în rezervă cu drept de pensie, 3.05.2023, reclamantul a avut statutul de cadru militar în cadrul structurilor MAI. ... 27. Raportat la considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 23/2016, prima instanță a reținut că reclamantul se încadrează în categoria beneficiarilor dispozițiilor legale reparatorii prevăzute în cuprinsul art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, sub acest aspect constatându-se că, prin neacordarea sporului de fidelitate în raport de vechimea în muncă, acesta a fost salarizat, ulterior anului 2015, la un nivel inferior în comparație cu angajații pârâtului care desfășoară muncă de valoare egală, în condiții identice de pregătire profesională și vechime. ... 28. Reclamantul din prezenta cauză a fost încadrat în cadrul MAI din anul 2004, având, anterior anului 2017, calitatea de polițist - funcționar public cu statut special și fiind salarizat conform dispozițiilor speciale prevăzute în normele de salarizare corespunzătoare acestei categorii profesionale, aplicându-i-se dispozițiile art. 34^1 alin. (1) lit. a) și ale art. 34^2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. ... 29. Nu a fost reținută susținerea pârâtei conform căreia aceste dispoziții nu sunt incidente în cazul reclamantului, întrucât ele au, în mod evident, în vedere situația personalului militar încadrat în structurile MAI care, anterior, a avut calitatea de polițist și a beneficiat de sporul în discuție. ... 30. În măsura în care textul art. 34^2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu s-ar aplica personalului militar încadrat în structurile MAI care, anterior, a avut calitatea de polițist și a beneficiat de sporul în discuție, atunci acesta nu se aplică nimănui, or normele legale trebuie interpretate în sensul în care produc efecte. ... 31. În situația de față este evidentă intenția legiuitorului de a repara inechitatea generată prin schimbarea statutului anumitor salariați ai MAI care, ca urmare a reorganizării structurii în care funcționează, au fost reîncadrați din polițiști în cadre militare, cu consecința reducerii drepturilor salariale de care beneficiaseră anterior. ... 32. Împotriva Sentinței civile nr. 4.188 din 11 decembrie 2024 a Tribunalului Constanța - Secția I civilă a formulat apel pârâta DGPI, prin care a solicitat admiterea căii de atac, schimbarea în parte a sentinței civile apelate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată a reclamantului referitoare la pretențiile calculate începând cu data de 13.07.2020 până la data trecerii în rezervă, ca neîntemeiată, reluând argumentele expuse în cadrul întâmpinării depuse în etapa procesuală a fondului. ... 33. Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată. ... 34. Curtea de apel judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... ...