Decizia CCR nr. 338/2020Punctul 14

14. De asemenea, potrivit autoarei, art. 3 din Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul de proprietate al creditoarelor, deoarece conferă consumatorilor un drept „absolut“ a cărui exercitare conduce la pierderea de către creditoare a beneficiului nerealizat, adică ratele scadente și dobânda aferentă, fără să se prevadă vreo modalitate de compensare a pierderii. În plus, creanța pe care o deținea împotriva consumatorilor reprezintă o speranță legitimă, în sensul pe care această noțiune îl are consacrat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a instanțelor românești, care este, însă, înlăturată prin efectele Legii nr. 77/2016, fără să existe un raport de proporționalitate, așa cum pretind, coroborate, art. 1 alin. (5) și art. 53 din Constituție. În plus, legiuitorul nu a respectat nici standardele de calitate a legii impuse de aceste prevederi constituționale și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Mai arată că mecanismul însuși al dării în plată, reglementat de Legea nr. 77/2016, reprezintă o ingerință gravă în sfera protecției bunurilor și, în acest fel, încalcă art. 1 din primul Protocol adițional. ...