Decizia CCR nr. 298/2020Punctul 17

17. Pe de altă parte, procedura prevăzută la art. 318 alin. (15) din Codul de procedură penală are ca scop unic verificarea legalității și a temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală, neconfundându-se și neputând fi extinsă la cea specifică etapei camerei preliminare. Aceasta din urmă presupune, conform art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală, repartizarea aleatorie a dosarului, stabilirea unui termen pentru soluționarea cererilor și a excepțiilor formulate sau ridicate din oficiu, în camera de consiliu, cu citarea părților și în prezența procurorului, precum și pronunțarea unei soluții dintre cele prevăzute la art. 346 din Codul de procedură penală. În urma acestei proceduri, poate fi pronunțată însă oricare dintre soluțiile prevăzute la art. 346 din Codul de procedură penală, respectiv începerea judecății, ipoteză invocată de autorul excepției, și restituirea cauzei la parchet, pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală. Așa fiind, continuarea procedurii prevăzute la art. 318 alin. (15) din Codul de procedură penală cu procedura camerei preliminare, prevăzută la art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală, poate avea ca efect restituirea cauzei la procuror pentru alte motive decât cele prevăzute la art. 318 alin. (15) lit. a) din Codul de procedură penală, aspect ce ar deturna procedura de verificare a legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală de la scopul propus de legiuitor. Pentru acest motiv, instituția renunțării la urmărire penală, în ipoteza prevăzută la art. 318 alin. (15) lit. a) din Codul de procedură penală, nu și-ar mai atinge finalitatea. ...