Decizia ÎCCJ nr. 398/2025 (HP)Punctul 4

4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Brașov - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.947/62/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: A. Având în vedere dreptul asistentului personal de a beneficia, conform legislației naționale și jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, de o indemnizație de concediu de odihnă care să reflecte cuantumul total al veniturilor permanente și salariale obținute anterior și ținând cont de caracterul indispensabil al drepturilor salariale, precum sporurile pentru condiții de muncă periculoase sau deosebit de periculoase, stabilite prin Legea-cadru nr. 153/2017 și Codul muncii, se impune interpretarea unitară a includerii acestor componente în baza de calcul pentru indemnizația de concediu, astfel încât salariatul să nu fie lipsit de continuitatea drepturilor financiare și de protecția veniturilor sale? Astfel, se poate considera, în spiritul echității și al coerenței juridice, că includerea acestor sporuri și indemnizații - care caracterizează permanent veniturile lucrătorului - în baza de calcul pentru indemnizația de concediu este o aplicare necesară a principiului remunerării obișnuite pentru perioada de repaus, garantând asistenților personali drepturile salariate echivalente celor încasate în perioadele de activitate, conform interpretării și aplicării unitare a legii? ... B. Având în vedere dreptul angajatorului și al angajatului, conferit prin art. 16 alin. (1) și (2) din Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, de a solicita și de a beneficia de expertizarea locului de muncă al asistenților personali ce oferă îngrijire la domiciliu, în condițiile în care se îngrijește o persoană cu handicap psihic grav, și având în vedere obligația direcției de sănătate publică de a elibera buletinul de expertizare în termen de 90 de zile, poate fi interpretată această obligație în sensul în care instanțele trebuie să dispună efectuarea de urgență a acestor demersuri, inclusiv prin aplicarea de sancțiuni pentru neîndeplinirea obligației de eliberare a buletinului, astfel încât să fie asigurată protecția legală a reclamantei și respectarea principiilor de sănătate și securitate în muncă pentru locuri de muncă ce implică riscuri speciale, conform legislației în vigoare? ... C. Având în vedere prevederile subpct. 2 lit. A pct. IV din anexa nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, conform cărora sporul de până la 15% din salariul de bază se acordă personalului care desfășoară activitate în servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități și persoane vârstnice, fără a necesita alte operațiuni de determinare sau expertizare a locului de muncă, poate fi interpretat acest text de lege în sensul că angajatorul are obligația de a acorda acest spor în mod automat asistenților personali care îngrijesc persoane cu dizabilități la domiciliu, având în vedere că însăși starea de sănătate a persoanelor îngrijite constituie justificarea acordării acestui drept salarial, astfel încât să se respecte scopul legii de protejare a condițiilor de muncă dificile și de eliminare a oricăror bariere nejustificate în recunoașterea acestui drept? ... D. Având în vedere prevederile subpct. 1 lit. A pct. I din anexa 9 la Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 589/2018, conform cărora sporul de 50%-75% din salariul de bază se acordă personalului din unități de asistență socială, inclusiv din servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități psihice sau mintale, poate fi interpretat acest text de lege în sensul că angajatorii asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, precum municipiul Codlea sau D.A.S. Codlea, se încadrează în definiția extinsă a unităților de asistență socială, având obligația de a include acest spor în drepturile salariale ale reclamantei, astfel încât să asigure aplicarea corespunzătoare a legii, în spiritul recunoașterii condițiilor dificile de muncă și al eliminării oricăror discrepanțe nejustificate în raport cu personalul din alte unități sociale? ... E. Având în vedere garanțiile constituționale privind dreptul la muncă și la un salariu echitabil prevăzute de art. 41 din Constituția României, precum și jurisprudența Curții Constituționale care protejează stabilitatea și integritatea drepturilor salariale, se impune o clarificare cu privire la aplicarea gradațiilor salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017: (i) Se poate considera că reducerea la zero a gradațiilor salariale contravine art. 41 din Constituție și practicii Curții Constituționale, care a stabilit că desființarea sau diminuarea nejustificată a drepturilor salariale câștigate contravine principiilor constituționale și convenționale (C.E.D.O.) privind securitatea juridică, proporționalitatea și protecția drepturilor câștigate? ... (ii) Este obligatorie stabilirea salariului asistenților personali pornind de la salariul minim brut pe țară și aplicând succesiv coeficienții de gradație prevăzuți la art. 10 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel încât să nu fie afectate drepturile salariale deja câștigate prin vechime? ... (iii) În interpretarea corectă a Legii-cadru nr. 153/2017, are angajatorul obligația de a aplica majorările succesive prevăzute la art. 10 alin. (4) , astfel încât salariul să reflecte experiența și vechimea profesională, fără reducerea sau eliminarea gradațiilor, în conformitate cu principiul constituțional al dreptului la un salariu echitabil? ... ... F. Având în vedere principiul constituțional prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituția României, conform căruia legea dispune numai pentru viitor, și având în vedere că Decizia nr. 26/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu clarifică pe deplin aplicabilitatea în timp a art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020, aprobată prin Legea nr. 82/2020, astfel cum au fost modificate ulterior prin Legea nr. 166/2021, este necesară clarificarea următoarelor aspecte: (i) Poate fi considerată o încălcare a principiului neretroactivității legii civile orice interpretare a Legii nr. 166/2021 care ar afecta dreptul la stimulentul de risc în forma stabilită prin Legea nr. 82/2020, în vigoare la momentul prestării activității de către reclamanta asistent personal, pentru perioada stării de urgență 15.03.2020-15.05.2020? ... (ii) Întrucât Decizia nr. 26/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție statuează că modificările aduse prin Legea nr. 166/2021 nu sunt aplicabile cererilor aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a acesteia, consideră instanța supremă că același principiu de neretroactivitate ar trebui aplicat și în cazul cauzelor noi, având în vedere că activitatea reclamantei este un „factum praeteritum“ (fapt epuizat anterior legii noi), care a generat drepturi definitive anterior intervenției modificărilor aduse prin Legea nr. 166/2021? ... (iii) În cazul în care instanțele naționale au constatat că dreptul la stimulentul de risc s-a născut odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 82/2020 pentru activitatea prestată anterior, pe perioada stării de urgență, consideră Înalta Curte de Casație și Justiție că interpretarea restrictivă a dreptului la stimulent în baza Legii nr. 166/2021 contravine principiilor constituționale și convenționale (C.E.D.O.) privind securitatea juridică, proporționalitatea și protecția drepturilor câștigate? ... ... G. În contextul art. 15 alin. (2) din Constituția României, care statuează neretroactivitatea legii civile, și în condițiile în care reclamanta, asistent personal al unei persoane cu handicap grav, invocă dreptul de a primi vouchere de vacanță conform legislației incidente pentru anii 2022, 2023 și ulterior, se impune clarificarea următoarelor aspecte: Având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 și legislația ulterioară recunosc un drept patrimonial subiectiv salariaților din instituțiile publice la acordarea voucherelor de vacanță, poate fi acesta refuzat retroactiv sau condiționat de nealocarea fondurilor bugetare, în contradicție cu caracterul obligatoriu și necondiționat al prevederilor legale în vigoare la data nașterii dreptului? ... H. Având în vedere dispozițiile art. 3 alin. (2) lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017, care impune angajatorilor obligația de a completa Registrul general de evidență a salariaților (REVISAL) cu informații detaliate despre salariul de bază lunar brut, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă, se impune clarificarea următoarele aspecte: (i) În măsura în care angajatorul refuză să includă în contractul individual de muncă drepturile salariale stabilite prin hotărârea instanței, precum voucherele de vacanță și sporurile pentru condiții periculoase, consideră că acest refuz ar contraveni principiului legalității și obligației de transparență a contractului individual de muncă, subliniat de Hotărârea Guvernului nr. 905/2017? ... (ii) În condițiile în care hotărârea instanței recunoaște aceste drepturi, poate angajatorul să omită includerea acestora în REVISAL, refuz care ar putea afecta dreptul reclamantei de a beneficia de înregistrarea corectă a tuturor drepturilor salariale, afectând astfel și eventualele actualizări ulterioare conform legii? ... (iii) Apreciindu-se că solicitarea de a adăuga aceste drepturi în REVISAL derivă dintr-o obligație legală clar stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 905/2017, iar refuzul încheierii unui act adițional pentru includerea drepturilor stabilite prin hotărâre ar putea fi considerat o încălcare a prevederilor legale privind evidența corectă și transparentă a contractului de muncă, în acest context, ce măsuri legale poate impune instanța pentru a asigura respectarea acestei obligații de înscriere în REVISAL? ... ... I. În contextul obligațiilor legale ale autorităților publice locale în privința asigurării continue a serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanele cu handicap grav și având în vedere nevoia reclamantului persoană cu handicap grav de a beneficia de asistență personală și în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în alte zile nelucrătoare, se impune clarificarea următoarelor aspecte: (i) În măsura în care autoritatea publică nu poate asigura un al doilea asistent personal pentru acoperirea integrală a necesităților reclamantului, consideră instanța supremă că angajatorul este obligat, prin solicitare implicită, să compenseze munca suplimentară efectuată de asistentul personal existent, conform art. 21 alin. (1) din Legea-cadru 153/2017, chiar și în absența unei solicitări exprese? ... (ii) În condițiile în care serviciile necesare persoanei cu handicap grav rămân neacoperite în perioadele nelucrătoare, neputând fi compensate prin timp liber din cauza lipsei unui înlocuitor, cum ar putea fi interpretată în drept această situație, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale și a instanței supreme privind dreptul la îngrijire permanentă? ... (iii) Având în vedere că legislația prevede asigurarea serviciilor de îngrijire la domiciliu în mod continuu, ce obligații concrete ar trebui impuse angajatorului pentru a adapta contractul asistentului personal la nevoile reclamantului, inclusiv sub aspectul modificării programului de lucru pentru a acoperi orele necesare, dacă autoritatea locală nu angajează personal suplimentar? ... ... J. În contextul obligațiilor legale ale autorităților publice de a asigura servicii sociale de îngrijire permanentă la domiciliu pentru persoanele cu handicap grav, așa cum sunt stabilite de art. 52 alin. (3) din Legea nr. 292/2011, se solicită clarificarea următoarelor aspecte: (i) În ce măsură autoritățile locale sunt obligate, în situația în care nu angajează un al doilea asistent personal pentru a acoperi perioadele de repaus săptămânal și zilele de sărbători legale, să despăgubească persoana cu handicap pentru prejudiciile morale rezultate din neasigurarea acestui ajutor, conform jurisprudenței naționale și C.E.D.O., care recunoaște dreptul acestor persoane la asistență continuă pentru un trai în condiții de demnitate? ... (ii) Având în vedere situația asistenților personali care, de cele mai multe ori, sunt membrii familiei persoanei cu handicap grav și prestează îngrijire pe întreg parcursul săptămânii, inclusiv în zilele de repaus și sărbători legale, în ce măsură consideră instanța supremă că neasigurarea unui program de muncă alternativ sau a unui suport suplimentar afectează dreptul asistentului personal la odihnă, garantat de art. 112 din Codul muncii și dreptul la viață privată prevăzut de art. 26 din Constituția României? ... (iii) Este legitim să se considere că autoritățile publice locale, în absența unor măsuri pentru a asigura aceste servicii sociale esențiale, sunt răspunzătoare pentru prejudiciile morale și fizice suportate de asistenții personali, obligați să presteze muncă suplimentară continuă în afara programului stabilit de lege, și care depășește limitele prevăzute de dreptul muncii și de legea specială? ... ... K. În contextul obligațiilor angajatorului public de a asigura continuitatea serviciilor de asistență personală pentru persoanele cu handicap grav în perioadele de lipsă temporară a asistentului personal, se solicită clarificarea următoarelor aspecte: (i) Având în vedere prevederile art. 37 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, care impun acordarea indemnizației în lipsa unui înlocuitor al asistentului personal, în ce măsură este interpretată această indemnizație ca fiind proporțională cu durata reală a lipsei temporare și ajustată în funcție de toate componentele salariale ale asistentului personal gradația 0 (inclusiv sporuri cu caracter permanent, cum ar fi indemnizația de hrană și sporurile pentru condiții de muncă), pentru a asigura resursele necesare plății unui înlocuitor pe perioada concediului de odihnă, concediului medical sau în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale? ... (ii) În interpretarea Legii nr. 448/2006 și a Hotărârii Guvernului nr. 268/2007, în ce măsură poate angajatorul public să limiteze plata acestei indemnizații la o valoare fixă anuală (indiferent de durata cumulată a lipsei temporare a asistentului personal), fără a prejudicia persoana cu handicap grav de dreptul efectiv la continuitate în îngrijire și contravenind obligației de a asigura plata în funcție de zilele efective de absență a asistentului personal? ... (iii) Este aplicabil principiul prevăzut de Decizia nr. 23/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în sensul includerii tuturor elementelor de natură salarială permanentă (inclusiv sporuri obligatorii) în calculul indemnizației de însoțitor pentru perioadele de lipsă temporară a asistentului personal, similar cu calculul indemnizației de concediu, astfel încât să se mențină integral nivelul sprijinului acordat persoanei cu handicap grav? ... ... respectiv de Tribunalul Călărași - Secția civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă prevederile art. 14 alin. (1) lit. d) și e) din capitolul II din anexa nr. 2 la Legea-cadru nr. 153/2017, corespondente în anexa nr. 9, pct. IV, lit. A subpct. 2 și pct. V lit. D din regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 referitoare la sporurile până la 15% pentru condiții periculoase sau vătămătoare și pentru activități care se desfășoară în condiții deosebite, cum ar fi stres sau risc, se interpretează în sensul că se cuvin și categoriei profesionale a asistenților personali. ...