Decizia CCR nr. 155/2020Punctul 30

30. Ultima critică de neconstituționalitate intrinsecă vizează neconstituționalitatea legii criticate, în substanța ei, în raport cu dispozițiile art. 44 și 53 din Constituție, având în vedere că premisa reglementării ei este una eronată. Astfel, deși legiuitorul invocă necesitatea protecției persoanelor fizice și juridice care au contractat credite, suspendarea obligațiilor de plată ale tuturor debitorilor, indiferent dacă aceștia au fost sau nu afectați în vreun fel de măsurile respective, conduce la inexistența unui scop legitim. Practic, voința reală a legiuitorului este aceea de a conferi tuturor debitorilor un termen de grație care operează ope legis. Or, în raport cu dispozițiile art. 44 din Constituție, favorizarea unei părți a raportului contractual fără un motiv justificat nu poate fi considerată o măsură ca având un scop legitim. De asemenea, lipsa scopului legitim rezultă și din art. 2 alin. (4) din lege, care prevede suspendarea de drept, până la 31 decembrie 2020, a tuturor procedurilor de executare silită începute până la data intrării în vigoare a legii, fără nicio distincție cu privire la situația de dificultate a debitorului. Or, o asemenea măsură se abate semnificativ de la scopul declarat în expunerea de motive a legii, neputând fi considerat drept legitim. Legea nu instituie o condiție efectivă cu privire la istoricul plăților pe care ar trebui să îl înregistreze un debitor de bună-credință pentru a beneficia de prevederile legii. Totodată, legea nu distinge în funcție de situația patrimonială particulară a fiecărui debitor. Astfel, vor putea solicita suspendarea obligației de plată a ratelor toți debitorii, indiferent dacă pot să plătească sau nu, dacă sunt de bună - sau de rea-credință, aceștia nefiind ținuți să facă dovada efectivă a scăderii veniturilor sau încasărilor. Or, trebuie să existe o legătură de cauzalitate între motivele instituirii stării de urgență și incapacitatea de plată a debitorilor, legătură de cauzalitate care nu poate fi desprinsă din analiza teleologică a normelor supuse criticii de neconstituționalitate. ...