Decizia ÎCCJ nr. 378/2025 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării care susțin admisibilitatea acesteia 23. Instanța de trimitere a apreciat că sunt incidente prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, conform cărora: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 24. Potrivit art. 1 alin. (1) din același act normativ: „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal.“ ... 25. În speță, reclamanta, licențiată a învățământului superior românesc, a derulat activitate didactică pentru o perioadă cumulată de 17 ani și 7 luni pe teritoriul statului Kuweit, în baza unor contracte individuale de muncă, ocupând funcția de profesor de limba engleză la două instituții private de învățământ preuniversitar cu predare bilingvă, una dintre limbile de predare fiind limba engleză. ... 26. Până în prezent, între România și statul Kuweit nu a fost încheiat niciun tratat, acord bilateral sau nicio convenție care să reglementeze recunoașterea și echivalarea vechimii în muncă sau, mai specific, a perioadelor de activitate didactică desfășurate de cetățenii români pe teritoriul Kuweit, în vederea asigurării accesului la drepturi salariale sau sporuri de vechime în sistemul național de învățământ public. ... 27. În anul 2021, în urma participării și promovării concursului organizat pentru ocuparea posturilor didactice, reclamanta a fost angajată în cadrul instituțiilor pârâte, însă a fost încadrată în funcția de profesor debutant, fără recunoașterea vechimii profesionale pe o perioadă de 17 ani și 7 luni în învățământ. ... 28. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta solicită recunoașterea vechimii în funcția de profesor, corespunzătoare tranșei de vechime între 15 și 20 de ani, precum și obligarea pârâților la plata salariului aferent acestei tranșe, începând cu data de 1 septembrie 2021 și pe întreaga durată a raporturilor contractuale. ... 29. Reclamanta a evidențiat faptul că, în pofida solicitărilor repetate de recunoaștere a vechimii profesionale în baza documentației justificative prezentate, i s-a comunicat că Legea-cadru nr. 153/2017 nu conține dispoziții exprese sau norme interpretative clare în această privință, fapt ce a constituit un impediment pentru acordarea drepturilor salariale aferente. ... 30. În această situație s-a arătat că, în speță, este vorba despre un proces privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, iar din cercetarea efectuată instanța supremă nu s-a pronunțat într-un recurs în interesul legii sau printr-o hotărâre în dezlegarea unei chestiuni de drept cu privire la problema de drept expusă. ... ...