Decizia CCR nr. 123/2020Punctul 17

17. În analiza rațiunii instituirii de către legiuitor a acestei condiții sine qua non pentru adopția de către două persoane de sex diferit, Curtea reține că trebuie avută în vedere finalitatea adopției, și anume aceea de a integra în familia adoptatoare un copil lipsit de ocrotire părintească. Această finalitate reiese din reglementarea principiilor adopției, printre care, potrivit art. 1 lit. a) -c) din Legea nr. 273/2004 și art. 452 lit. a) -c) din Codul civil, sunt: principiul interesului superior al copilului, principiul creșterii și educării copilului într-un mediu familial și principiul continuității creșterii și educării copilului, ținându-se seama de originea sa etnică, lingvistică, religioasă și culturală. Totodată, potrivit art. 48 alin. (1) din Constituție, „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți [...]“. De asemenea, în preambulul Convenției cu privire la drepturile copilului, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001, se reține „convingerea că familia, ca unitate de bază a societății și ca mediu natural destinat creșterii și bunăstării tuturor membrilor săi și, în special, a copiilor, trebuie să beneficieze de protecția și de asistența de care are nevoie pentru a-și putea asuma pe deplin responsabilitățile în cadrul societății, recunoscând că pentru dezvoltarea plenară și armonioasă a personalității sale copilul trebuie să crească într-un mediu familial, într-o atmosferă de fericire, dragoste și înțelegere“. ...