Decizia ÎCCJ nr. 379/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 9. Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, reclamanta, persoană fizică, a solicitat în contradictoriu cu pârâta, instituție publică, obligarea la recunoașterea vechimii în muncă, vechimii în specialitatea studiilor și vechimii în funcția publică aferente perioadei 15.03.2018-17.01.2023 în care raportul de serviciu al reclamantei a fost suspendat de drept, actualizarea cu indicele inflației a sumelor achitate cu titlu de drepturi salariale pentru aceeași perioadă și plata diferenței de bani rezultate, plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale plătite reclamantei, plata sumelor actualizate cu indicele inflației la data plății reprezentând contravaloarea voucherelor de vacanță și a dobânzii legale, plata sumelor reprezentând norma de hrană, actualizate cu indicele inflației la data plății și a dobânzii legale, acordarea concediilor de odihnă neefectuate pe perioada în care raportul de serviciu a fost suspendat de drept și plata sumei de 10.000 euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat reclamantei prin fapta pârâtei de a desființa postul ocupat de reclamantă înainte de suspendarea de drept a raportului de serviciu, în timpul suspendării și de tergiversare a plății drepturilor restante cuvenite, potrivit prevederilor art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999. ... 10. Reclamanta a arătat că raporturile de serviciu au fost suspendate de drept în raport cu art. 94 alin. (1) lit. m) și art. 86 alin. (2) raportate la art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999, iar, ulterior, la încetarea cauzelor care au determinat suspendarea, anume încetarea procesului penal, a notificat angajatorul și a solicitat revenirea în funcția publică pe care a ocupat-o anterior suspendării. ... 11. Ulterior, pârâta a dispus reluarea activității reclamantei pe postul ocupat înainte de suspendarea de drept a raporturilor sale de serviciu și acordarea drepturilor salariale - interpretate într-un sens restrictiv - la care avea dreptul pentru perioada în care raporturile de serviciu au fost suspendate de drept. ... 12. Or, pentru situația încetării suspendării de drept a raportului de serviciu al funcționarului public, trimis în judecată pentru săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute de art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999, ca urmare a încetării procesului penal, art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 prevede necesitatea reîncadrării acestuia pe postul deținut anterior suspendării și plata drepturilor salariale aferente perioadei de suspendare. ... 13. Noțiunea de drepturi salariale trebuie interpretată într-un sens larg, astfel încât să se asigure funcționarului public o reparație integrală a prejudiciului suferit. ... 14. În acest sens, art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 se completează cu art. 52 alin. (2) din Codul muncii, deoarece acesta din urmă nu contravine literei și spiritului art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999. ... 15. Din analiza art. 52 alin. (2) din Codul muncii reiese faptul că salariatul va beneficia, ca urmare a reîncadrării pe postul ocupat anterior suspendării, și de celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. ... 16. În conținutul sintagmei „celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului“ intră și recunoașterea dreptului la vechime în muncă, vechime în specialitatea studiilor și vechime în funcția publică. ... 17. Această interpretare reprezintă o expresie a aplicării principiului restitutio in integrum și este în acord cu prevederile legale care reglementează răspunderea civilă [art. 1.349 alin. (1) , art. 1.350 alin. (2) coroborate cu art. 1.381 alin. (1) și (2) și art. 1.385 alin. (1) și (3) din Codul civil]. ... 18. Totodată, în conținutul noțiunii de drepturi salariale din cuprinsul art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 coroborate cu art. 117 din același act normativ și cu art. 52 alin. (2) din Codul muncii intră și voucherele de vacanță la care reclamanta avea dreptul în perioada în care raporturile de serviciu au fost suspendate de drept, precum și norma de hrană. ... 19. Referitor la acordarea concediului de odihnă, din interpretarea per a contrario a art. 15 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, și a art. 22 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, cu modificările ulterioare, reiese aspectul în conformitate cu care compensarea în bani a concediului de odihnă nu este posibilă decât în situația încetării raporturilor de serviciu. ... 20. Având în vedere faptul că reclamanta a avut dreptul și la concediu de odihnă pe perioada în care raporturile de serviciu au fost suspendate de drept, s-a considerat că acest drept intră în conținutul noțiunii de drepturi salariale prevăzute de art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 raportate la art. 52 alin. (2) din Codul muncii. ... 21. Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. ... 22. În cadrul soluționării acțiunii s-au dispus suspendarea cauzei și sesizarea instanței supreme. ... ...