Decizia ÎCCJ nr. 399/2025 (HP)Punctul III
Punctul III
III. Expunerea succintă a procesului
10. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanta persoană fizică a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.J. recalcularea drepturilor salariale (indemnizația de încadrare și celelalte drepturi aferente) la nivelul maxim recunoscut în cadrul familiei ocupaționale „Justiție“, respectiv prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei, fără a opera plafonarea la care face referire art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, plata diferențelor rezultate începând cu 7 mai 2017, actualizate, și plata în continuare a indemnizației și sporurilor corespunzătoare după algoritmul de calcul prevăzut la capătul nr. 1. ...
11. Prin Sentința civilă nr. 450 din 6 februarie 2024, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile anterioare datei de 14 iunie 2020 și a respins acțiunea ca prescrisă, iar pe fond a respins acțiunea ca neîntemeiată. ...
12. Referitor la prescripție, față de data introducerii acțiunii, 14 iunie 2023, a rezultat că dreptul material la acțiune al reclamantei pentru pretențiile scadente anterior datei de 14 iunie 2020 este prescris. ...
13. Pe fondul cauzei s-a reținut că, prin promovarea acestui demers judiciar, reclamanta tinde la recunoașterea stării de discriminare în care se află din punct de vedere salarial în raport cu alți angajați din aceeași familie ocupațională (consilieri de probațiune din Direcția Națională de Probațiune sau judecători), respectiv uniformizarea modului de calcul al salariilor și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente acestora raportat la o valoare de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei. ...
14. Totodată, s-a reținut că între părțile din dosar s-au mai derulat proceduri judiciare, prin Decizia nr. xxxx din 3 iunie 2021, Curtea de Apel București admițând în parte cererea de chemare în judecată și obligând pârâtul, începând cu 7 mai 2017 până la zi și în continuare, până la plata efectivă a noii indemnizații de încadrare, cu aplicarea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, la plata către reclamantă a diferențelor bănești corespunzătoare, rezultate din recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, raportat la o valoare de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei, respectiv diferența dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite, actualizate. ...
15. Hotărârea judecătorească se bucură de autoritate de lucru judecat, conform art. 430 alin. (1) din Codul de procedură civilă, efect care cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală și aceea de prezumție. Dacă, în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 430 din Codul de procedură civilă (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune întrun al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. ...
16. Așadar, văzând că prin decizia Curții de Apel București reclamantei i-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de o valoare de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei, însă, cu aplicarea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a constatat că, prin efectul puterii de lucru judecat, reclamantei nu îi poate fi stabilit un alt drept decât cel consfințit de instanță în mod definitiv în procesul anterior. O eventuală admitere a prezentei acțiuni nu ar fi reprezentat decât o reformare a hotărârii anterioare, constituind astfel un act procesual nelegal. ...
17. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea acestuia și schimbarea hotărârii apelate în sensul admiterii acțiunii formulate, iar în cadrul soluționării căii de atac s-au dispus sesizarea instanței supreme și suspendarea judecății cauzei. ... ...
Sursa oficială ↗