Decizia CCR nr. 115/2020Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia reține că, în reglementarea anterioară, în cuprinsul art. 254 și art. 255 din Codul penal din 1969, exista condiția ca oferirea sau darea, respectiv pretinderea sau primirea de bani sau bunuri să fie făcută „în scopul“ de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act, astfel încât trebuia să fie demonstrată o legătură indubitabilă, cauzală, între faptele care compun latura obiectivă a celor două infracțiuni și scopul urmărit, în timp ce, în actuala reglementare, sintagma „în legătură cu“ este lipsită de precizie și claritate și lărgește nepermis de mult sfera de interpretare și aplicare a prevederilor art. 289 și art. 290 din Codul penal, până la imposibilitatea de a anticipa dacă o anumită promisiune, oferire sau dare de bani sau bunuri ar putea să fie pusă în legătură cu îndeplinirea unui act, ca îndatorire de serviciu. Susține că sintagma „în legătură cu“, prin ambiguitatea ei, face posibilă o interpretare a fortiori extinsă, nepermisă în interpretarea și aplicarea normelor de drept penal, cu ignorarea unor realități care, în cauză, sunt legate de relațiile de colegialitate și prietenie, precum și de ospitalitatea absolut firească, lipsită de orice conotație penală. Susține, de asemenea, că inculpații nu au putut anticipa o astfel de interpretare și aplicare a textului incriminator din partea organului de urmărire penală. ...