Decizia CCR nr. 63/2020Punctul 5

CCR · decizie de neconstituționalitate · 18.02.2020 · dosar 19.911/55/2016
Punctul 5
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate încalcă egalitatea în drepturi a cetățenilor, întrucât acestea reglementează aspecte cu privire la posibilitatea de despăgubire numai în cazul deponenților care au constituit depozite în vederea achiziționării de autoturisme, neavând în vedere și persoanele ce au depus anumite sume pentru dobânzi și câștiguri în autoturisme. Se consideră că nu este nicio diferență între situația persoanelor fizice care au depus în conturi sume pentru constituirea unor depozite în vederea achiziționării de autoturisme [8.000 lei sau 70.000 lei (ROL)], pentru care Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. emitea „cecuri cu limită de sumă“, și nu librete de economii, și cea a persoanelor fizice ce au depus sume [5.000 lei (ROL)] pentru dobândă și câștiguri în autoturisme. Astfel, în ambele situații este vorba de contracte de depozit bancar, care instituie în sarcina depozitarului obligația de restituire a sumelor de bani depuse actualizate, la cererea titularului contului, împreună cu dobânda legală sau contractuală aferentă, după caz, actualizată, sau, în mod excepțional, acordarea unei despăgubiri cu valoare compensatorie. În contextul criticilor de neconstituționalitate, are în vedere și aspecte referitoare la denominarea monedei naționale, la deprecierea puterii de cumpărare a monedei și la necesitatea actualizării sumelor în discuție cu rata inflației și precizează că nu se justifică lăsarea în sarcina deponenților a acestor aspecte, deoarece banca (în calitate de depozitar) are obligația de a oferi garanții deponenților pentru recuperarea banilor. Astfel, chiar dacă depozitul bancar se deosebește de depozitul de drept comun prin faptul că băncii depozitare și, implicit, statului îi este permisă utilizarea banilor depuși în alte scopuri de-a lungul timpului, obligația de restituire la solicitarea deponentului subzistă în ambele cazuri. În contextul criticilor formulate, menționează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Decizia din 10 iulie 2001, pronunțată în Cauza Asociația și Liga pentru Protecția Cumpărătorilor de Autoturisme și alți 674 de reclamanți împotriva României, și Hotărârea din 8 noiembrie 2007, pronunțată în Cauza Blidaru împotriva României. ...
Sursa oficială ↗