Decizia ÎCCJ nr. 363/2025 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale 30. Din răspunsurile transmise de instanțele consultate au rezultat două opinii. ... 31. Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că, în cazul neîndeplinirii condițiilor impuse de art. 122 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, pentru achiziționarea unor lucrări suplimentare, neincluse în contractul inițial, contravaloarea acestora nu poate fi solicitată de către executant pe calea unei acțiuni întemeiate pe răspunderea delictuală sau pe îmbogățirea fără justă cauză. ... 32. În acest sens s-a argumentat că raporturile juridice dintre executant și autoritatea contractantă sunt reglementate de normele speciale din materia achizițiilor publice de la care părțile nu pot deroga. Acceptarea posibilității ca executantul, care nu poate invoca răspunderea contractuală în absența unui act adițional, să obțină contravaloarea lucrărilor suplimentare în temeiul răspunderii delictuale ar echivala cu eludarea dispozițiilor de ordine publică ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006. Nu ar putea fi introdusă cu succes nicio acțiune întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză pentru lucrările suplimentare executate în absența unui act adițional de vreme ce acestea au fost realizate în afara cadrului legal instituit de actul normativ anterior menționat. ... 33. Într-o a doua opinie s-a apreciat că, în cazul neîndeplinirii condițiilor impuse de art. 122 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, pentru achiziționarea unor lucrări suplimentare, neincluse în contractul inițial, contravaloarea acestora poate fi solicitată de către executant pe calea unei acțiuni întemeiate pe răspunderea delictuală sau pe îmbogățirea fără justă cauză. ... 34. S-a argumentat că, de vreme ce lucrările suplimentare au fost solicitate de către autoritatea contractantă și efectuate de către executant, acestuia din urmă trebuie să i recunoască dreptul de a pretinde contravaloarea lor. În lipsa unui act adițional care să vizeze lucrările suplimentare, instanțele vor examina pretențiile deduse judecății fie în temeiul răspunderii delictuale, fie în temeiul îmbogățirii fără justă cauză. În concret, dacă există reaua-credință sau culpa autorității contractante obligate la restituire, pretențiile pot fi întemeiate pe răspunderea delictuală. Dacă însă îmbogățirea autorității contractante nu s-a realizat din cauze imputabile acesteia, pretențiile pot fi fundamentate pe îmbogățirea fără justă cauză. ... 35. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării. ... ...