Decizia ÎCCJ nr. 372/2025 (HP)Punctul IV

IV. Punctul de vedere motivat al completului de judecată 23. Identificând deciziile relevante publicate de curțile de apel, membrii completului de judecată învestit cu judecarea cauzei au constatat că, în practică, au fost exprimate opinii diferite în legătură cu problema de drept. ... 24. Astfel, într-o primă orientare s-a reținut că, în situația în care partea vătămată și-a retras plângerea prealabilă față de inculpat, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 157 alin. (2) din Codul penal, potrivit cărora fapta care a adus o vătămare mai multor persoane atrage răspunderea penală chiar dacă plângerea penală s-a formulat doar de către una dintre acestea. În susținerea acestei opinii s-a reținut că, având un caracter mixt, plângerea prealabilă își găsește reglementarea atât în norme de drept penal substanțial, cât și în norme procesuale. Formularea plângerii prealabile are efecte in rem, cu privire la faptă, și nu cu privire la persoană. Prin urmare, dacă prin comiterea infracțiunii s-a adus atingere mai multor persoane vătămate, pentru a interveni răspunderea penală a infractorului este suficientă plângerea prealabilă a uneia dintre persoanele vătămate, legiuitorul consacrând astfel principiul indivizibilității active a răspunderii penale. ... 25. Așadar, într-o astfel de situație infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. (1) , (2) , (3) și (4) din Codul penal, rămâne în ființă, având în vedere principiul indivizibilității active a răspunderii penale, prevăzut de art. 157 alin. (2) din Codul penal, retragerea plângerii prealabile doar de către una din persoanele vătămate având efect doar cu privire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului și la soluționarea acțiunii civile în cauza pendinte. ... 26. În altă opinie s-a susținut că, în privința infracțiunii de vătămare corporală din culpă, pluralitatea de victime nu conduce la reținerea unui concurs de infracțiuni, ci a variantei agravante a unei singure infracțiuni de vătămare corporală din culpă (unitate legală de infracțiune în forma infracțiunii complexe). Unitatea legală de infracțiuni este o creație a legiuitorului, care, din motive de politică legislativă și pentru o aplicabilitate mai facilă, a reținut în conținutul aceleiași infracțiuni mai multe fapte distincte. ... 27. Principiul indivizibilității active nu impune sancționarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de 196 alin. (1) , (2) , (3) și (4) din Codul penal, întrucât în cauză este vorba de o unitate legală de infracțiune, fiind permisă schimbarea încadrării juridice, atâta timp cât fiecare dintre cele două persoane vătămate este titularul unui drept propriu de a solicita tragerea la răspundere penală a celui care a comis infracțiunea, potrivit art. 194 alin. (6) din Codul penal. Altfel, retragerea plângerii prealabile nu ar înlătura răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă, efect prevăzut de art. 158 alin. (2) din Codul penal, de vreme ce răspunderea penală ar fi antrenată în limitele de pedeapsă prevăzute de forma agravantă prevăzută de art. 194 alin. (4) din Codul penal. ... 28. În opinia exprimată cu ocazia întâlnirii online organizate de Institutul Național al Magistraturii în perioada 5-6 decembrie 2024 cu procurorii șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al parchetelor de pe lângă curțile de apel s-a susținut că retragerea plângerii prealabile de către una din persoanele vătămate, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul penal, nu poate determina schimbarea încadrării juridice în vederea înlăturării răspunderii penale pentru fapta comisă împotriva acesteia. ... 29. Astfel, infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (4) din Codul penal reprezintă o unitate legală de infracțiune, legiuitorul creând din pluralitatea de persoane vătămate prin aceeași acțiune/inacțiune o infracțiune complexă, ca variantă agravantă a infracțiunii de vătămare corporală din culpă, pentru a înlătura incoerența din vechiul Cod penal, care prevedea o unitate de infracțiune doar atunci când au fost ucise din culpă două sau mai multe persoane și o pluralitate de infracțiuni atunci când acestea au fost doar vătămate din culpă. ... 30. În situația în care fapta de vătămare corporală din culpă este săvârșită în condițiile cerute pentru varianta agravantă, respectiv atunci când urmările sale s-au produs față de cel puțin două persoane, deși în raport cu fiecare persoană vătămată, acțiunea/inacțiunea comisă, privită singular, conturează fapte penale distincte, acestea din urmă își pierd individualitatea juridică, întrucât intră, prin voința legiuitorului, în componența infracțiunii complexe. De aceea, incidența cauzelor de înlăturare a răspunderii penale nu se poate analiza decât în raport cu aceasta din urmă, faptele absorbite în conținutul infracțiunii complexe neputând beneficia separat de astfel de cauze. ... 31. O soluție contrară poate fi acceptată doar prin ruperea unității legale, caz în care faptele absorbite își recapătă autonomia infracțională, cu consecința reținerii concursului de infracțiuni, știut fiind că în acest din urmă caz incidența cauzelor de înlăturare a răspunderii penale se analizează în raport cu fiecare infracțiune în parte. Or, fiind o expresie a voinței legiuitorului, această scindare a unității infracționale nu poate fi realizată decât prin intermediul aceleiași voințe, și nu pe cale judiciară, prin mecanismul procedural al schimbării încadrării juridice. ... ...