Decizia ÎCCJ nr. 372/2025 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 32. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 33. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Timișoara, care, după caz, au făcut referire și la opiniile unora dintre instanțele arondate. ... 34. Într-o opinie s-a susținut că în cazul infracțiunii complexe prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul penal, când urmarea prevăzută de lege s-a produs asupra a două persoane, dacă una dintre persoanele vătămate își retrage plângerea prealabilă, unitatea legală de infracțiuni nu își mai regăsește temeiul legal, în raport cu dispozițiile art. 158 alin. (2) din Codul penal, având în vedere că prin retragerea plângerii de către una dintre persoane lipsește condiția esențială de procedibilitate pentru tragerea la răspundere penală în raport cu o anumită persoană. ... 35. Astfel, retragerea plângerii prealabile de către unul dintre cei doi subiecți pasivi ai infracțiunii complexe de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. (4) din Codul penal, transformă infracțiunea de vătămare corporală dintr-o infracțiune complexă într-o infracțiune simplă. ... 36. În motivarea acestei opinii, judecătorii au argumentat că angajarea răspunderii penale pentru unitatea legală de infracțiuni, prevăzută la art. 35 din Codul penal, presupune întrunirea condițiilor răspunderii pentru fiecare infracțiune ce intră în compunerea unității. Per a contrario, dacă pentru una dintre infracțiunile componente este incident un caz ce înlătură răspunderea penală, acesta trebuie valorificat și în cadrul unității legale, după caz, prin înlăturarea actului material din unitatea legală ori prin schimbarea încadrării juridice într-o infracțiune simplă, corespunzătoare actelor materiale, respectiv actului material pentru care sunt întrunite condițiile angajării răspunderii penale. ... 37. În consecință, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii complexe prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul de procedură penală, trebuie îndeplinite două condiții cumulative: – să se fi produs urmările prevăzute la art. 196 alin. (1) și (3) din Codul penal față de două sau mai multe persoane; ... – respectivele urmări să ducă, fiecare în parte, la angajarea răspunderii penale a făptuitorului pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă. ... ... 38. În ipoteza unei interpretări contrare a textului de lege sar ajunge în situația în care, pentru actul material cu privire la care unul dintre cei doi subiecți pasivi și-a retras plângerea prealabilă, să fie exclusă aplicarea dispozițiilor art. 158 din Codul penal, continuând a-i angaja răspunderea penală făptuitorului pentru ambele fapte, în temeiul infracțiunii complexe prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul penal. ... 39. De asemenea, s-a susținut că interpretarea contrară opiniei majoritare are drept consecință și încălcarea dispozițiilor art. 396 alin. (8) din Codul de procedură penală. Astfel, în ipoteza formulării de către inculpat a unei cereri de continuare a procesului penal, conform art. 18 din Codul de procedură penală, cu privire la actul material pentru care una dintre cele două persoane vătămate și-a retras plângerea prealabilă, dacă instanța constată că nu sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a) -d) din Codul de procedură penală, este obligată să dispună încetarea procesului penal. Or, în această situație, pentru actul material în cauză instanța nu poate dispune două soluții antagonice, respectiv să dispună încetarea procesului penal pentru infracțiunea de vătămare corporală și, în același timp, condamnarea pentru o infracțiune complexă în care este inclus actul material în privința căruia a pronunțat încetarea procesului penal. ... 40. În altă opinie s-a susținut că în cazul infracțiunii complexe prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul penal, când urmarea prevăzută de lege s-a produs asupra a două persoane, dacă una dintre persoanele vătămate își retrage plângerea prealabilă, se impune menținerea unității legale de infracțiuni, în raport cu art. 157 alin. (2) din Codul penal. ... 41. În argumentarea opiniei formulate s-a arătat că infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (4) din Codul penal reprezintă o unitate legală de infracțiune, legiuitorul creând prin pluralitatea de persoane vătămate prin aceeași acțiune/inacțiune o infracțiune complexă, ca variantă agravantă a infracțiunii de vătămare corporală din culpă. ... 42. Astfel, în situația în care infracțiunea de vătămare corporală din culpă este săvârșită în condițiile cerute pentru varianta agravantă, respectiv atunci când urmările s-au produs față de cel puțin două persoane, deși în raport cu fiecare persoană vătămată, acțiunea/inacțiunea comisă privită singular conturează fapte penale distincte, acestea din urmă își pierd individualitatea juridică, întrucât intră, prin voința legiuitorului, în componența infracțiunii complexe. În consecință, incidența cauzelor de înlăturare a răspunderii penale nu se poate analiza decât în raport cu aceasta din urmă, faptele absorbite în conținutul infracțiunii complexe neputând beneficia separat de astfel de cauze. ... 43. Într-o astfel de situație infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. (4) din Codul penal, rămâne în ființă, având în vedere principiul indivizibilității active a răspunderii penale, prevăzut de art. 157 alin. (2) din Codul penal, retragerea plângerii prealabile de către una din persoanele vătămate având efect doar cu privire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului și la soluționarea acțiunii civile. ... 44. Un alt argument exprimat în sensul acestei opinii este acela că, în realitate, suntem în prezența unei singure acțiuni ilicite, doar rezultatul vătămător se produce asupra a două persoane, iar încetarea procesului penal se pronunță în raport cu fapta, și nu cu rezultatul. ... 45. Prin motivarea acestei opinii s-a mai evidențiat că soluția contrară potrivit căreia retragerea plângerii de către una/unele dintre persoanele vătămate ar conduce la transformarea unității legale de infracțiune (infracțiune complexă - forma agravantă) într-o pluralitate de infracțiuni (concurs ideal omogen) ar fi de natură să creeze un regim juridic incoerent, care să eludeze finalitatea urmărită de legiuitor prin reglementarea formei agravante. Această scindare a unității infracționale poate fi realizată doar prin intervenția legiuitorului, și nu pe cale judiciară, prin mecanismul procedurii de schimbare a încadrării juridice. ... 46. Totodată, prin argumentația acestei opinii s-a subliniat că situația analizată nu este similară cu ipoteza în care, în cadrul infracțiunii continuate, se înlătură un act material din componența unității de infracțiune. Aceasta deoarece infracțiunea complexă întrunește, prin voința expresă a legiuitorului, în conținutul său, o altă faptă prevăzută de legea penală, pe când infracțiunea continuată reunește acțiuni/inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Infracțiunile complexe sunt expres prevăzute de legiuitor, în timp ce infracțiunile continuate se pot plia majorității infracțiunilor (cu unele excepții, cum este cazul infracțiunilor din culpă). ... 47. De asemenea, în argumentația opiniei s-a mai arătat că, dacă în situația infracțiunilor continuate se pot înlătura anumite acte materiale, fără a se afecta unitatea legală de infracțiune, în ipoteza infracțiunii complexe nu se poate extrage fapta care intră în componența ei, întrucât s-ar încălca voința legiuitorului, care a urmărit crearea unei infracțiuni distincte, menită să reflecte cât mai fidel pericolul social al întregii conduite. Fragmentarea infracțiunii complexe pentru a da eficiență unei cauze de înlăturare a răspunderii penale ar goli de conținut reglementarea complexă, prin care legiuitorul a urmărit evidențierea unui pericol sporit ca urmare a absorbirii unei alte infracțiuni, dând astfel naștere unei forme agravante. ... ...