Decizia ÎCCJ nr. 25/2025 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 44. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-au solicitat punctele de vedere ale instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 45. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Timișoara, care, după caz, au făcut referire și la opiniile unora dintre instanțele arondate. ... 46. Curtea de Apel Iași și Curtea de Apel Suceava, precum și instanțele arondate acestora nu au transmis puncte de vedere asupra problemelor de drept supuse dezlegării. ... 47. În urma consultării materialelor transmise de către curțile de apel și instanțele arondate acestora, s-a constatat că punctele de vedere nu sunt unitare, fiind identificate două orientări: ... 48. Într-o primă opinie, regăsită în informațiile transmise de Curțile de Apel Alba Iulia, Brașov (o parte a judecătorilor), București (o parte a judecătorilor), Constanța, Cluj (o parte a judecătorilor), Craiova, Oradea și instanțele arondate, Pitești și Timișoara, de Tribunalele Alba, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Brăila, București și instanțele arondate, Cluj, Constanța, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Neamț, Olt, Sălaj și Vâlcea, precum și de Judecătoriile Agnita (o parte a judecătorilor), Baia de Aramă, Balș, Băilești, Bolintin-Vale, Caracal, Călărași, Constanța, Corabia, Craiova, Deta, Drobeta- Turnu Severin, Filiași, Galați, Lehliu-Gară, Liești, Năsăud, Novaci, Orșova, Piatra-Neamț, Roman, Segarcea, Sighișoara, Strehaia, Târgu Jiu, Târnăveni, Tecuci, Timișoara, Tulcea, Vânju Mare și Videle, s-a arătat că pentru realizarea cerinței esențiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive este suficient să se constate prezența în probele biologice a substanței psihoactive, indiferent de concentrația acesteia, influența asupra capacității de a conduce autovehicule pe drumurile publice fiind prezumată absolut. ... 49. În susținerea acestei opinii s-a reținut că tipicitatea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal nu presupune în mod necesar alterarea capacităților psihofizice ale subiectului activ și, implicit, diminuarea aptitudinii de a conduce vehiculul pe drumurile publice, întrucât, odată consumată, orice substanță cu efect psihoactiv afectează sistemul nervos central într-o măsură incompatibilă cu desfășurarea în siguranță a unor activități care prezintă un grad ridicat de risc pentru sănătatea persoanelor, cum este, printre altele și cazul conducerii unui vehicul pe drumurile publice. ... 50. Consumul de substanțe stupefiante, psihotrope sau a altor substanțe psihoactive produce întotdeauna modificări fizice, psihice și comportamentale de diverse grade, dar semnificative. În acest sens, art. 2 lit. e) din Legea nr. 194/2011 stabilește că prin efecte psihoactive se înțelege unul dintre următoarele efecte pe care le poate avea un produs, atunci când este consumat de către o persoană: stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcțiilor și proceselor psihice și ale comportamentului ori crearea unei stări de dependențe fizice sau psihice. ... 51. În cea de-a doua opinie, regăsită în informațiile transmise de Curțile de Apel Bacău, Brașov (o parte a judecătorilor), București (o parte a judecătorilor), Cluj, Galați și Ploiești, Tribunalele Arad, Caraș-Severin, Covasna, Ialomița, Sibiu, Teleorman și Vrancea, precum și de Judecătoriile Agnita, Alba Iulia, Alexandria, Avrig, Bistrița, Calafat, Făget, Lugoj, Rupea, Sectorul 3 București, Sibiu, Slatina, Târgu Cărbunești, Târgu-Neamț, Turnu Măgurele, Urziceni, Zărnești și Zimnicea, s-a arătat că prezumția legală instituită de legiuitor prin dispozițiile art. 336 alin. (2) din Codul penal este una relativă întrucât intenția legiuitorului nu a fost să incrimineze pericolul dat de consum, ci existența influenței acestor substanțe psihoactive asupra stării conducătorului auto, fiindu-i afectată capacitatea de a conduce autovehicule pe drumurile publice. ... 52. În susținerea acestei opinii s-a arătat că infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții: pe de o parte, prezența în organismul făptuitorului a substanțelor psihoactive, iar pe de altă parte, existența influenței acestor substanțe psihoactive asupra stării conducătorului auto. ... 53. Prezența substanței psihoactive în probele prelevate de la făptuitor ar trebui însoțită de constatarea afectării capacității acestuia de a conduce autovehicule pe drumurile publice, întrucât intenția legiuitorului nu a fost să incrimineze pericolul dat de consum, ci existența influenței acestor substanțe psihoactive asupra stării conducătorului auto, fiindu-i afectată capacitatea de a conduce autovehicule pe drumurile publice. Substanțele psihoactive ingerate trebuie să îi afecteze în mod concret subiectului activ al infracțiunii capacitatea de a conduce autovehiculul, de a se concentra asupra traficului, precum și reacțiile la riscul producerii accidentelor rutiere, deoarece numai într-o atare situație se aduce atingere relațiilor sociale ocrotite, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 336 alin. (2) din Codul penal fiind reprezentat de relațiile sociale referitoare la protecția siguranței circulației pe drumurile publice, relații sociale a căror existență normală este condiționată de interzicerea conducerii vehiculelor sub influența substanțelor psihoactive. ... 54. Astfel, în situația în care conducătorul unui autovehicul prezintă în organism substanțe psihoactive (consum atestat de analiza probelor biologice), nu se poate concluziona că acesta se află sub influența acestor substanțe, atât timp cât nu îi sunt afectate capacitățile psiho-fizice, iar aptitudinea de a conduce nu este diminuată. Sintagma utilizată de legiuitor în cuprinsul normei de incriminare presupune, în mod necesar, atât prezența în organism a substanțelor psihoactive la momentul conducerii vehiculului pe drumurile publice, cât și afectarea funcțiilor fizice și psihice ale conducătorului auto, având ca rezultat influențarea comportamentului acestuia și a abilităților de a conduce. Deși textul în discuție incriminează orice conduită ilicită de conducere a unui vehicul ulterior consumului de substanță psihoactivă, indiferent de cantitatea ingerată, având în vedere că subiectul activ desfășoară o activitate cu risc permis, normată, incriminarea nu poate subzista dacă se constată că subiectul activ nu se afla sub influența substanței ingerate. ... 55. Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Timiș și Judecătoriile Babadag, Brașov, Făgăraș, Hârșova, Întorsura Buzăului, Măcin, Medgidia, Motru, Sfântu Gheorghe, Târgu Bujor și Târgu Secuiesc au menționat doar că nu au identificat practică judiciară fără a comunica puncte de vedere cu privire la problemele de drept supuse dezlegării. ... V.1. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție 56. V.1.1. Din perspectiva hotărârilor obligatorii, menite să asigure dezlegarea unor chestiuni de drept, a fost identificată o hotărâre care prezintă relevanță, respectiv Decizia nr. 48/2021 din 9 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 14 iulie 2021, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că „(...) noțiunea de substanțe psihoactive, definită clar și previzibil prin art. 241 din Legea nr. 187/2012, nu presupune o restrângere a sferei de aplicare a normei de incriminare la categoria de substanțe la care face referire Legea nr. 194/2011, ci sfera noțiunii de substanțe psihoactive cuprinde și substanțele prevăzute în conținutul legilor speciale nr. 143/2000 și nr. 339/2005, în această categorie fiind incluse atât substanțele stupefiante, cât și cele psihotrope. (...)“. ... 57. V.1.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție de către Direcția Legislație, jurisprudență și contencios - Serviciul pentru studiu și unificarea jurisprudenței, au fost identificate mai multe hotărâri care prezintă relevanță cu privire la problema de drept supusă dezlegării, respectiv: – Decizia nr. 365/RC din 16 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, prin care s-a statuat că „(...) o persoană aflată sub influența substanțelor psihoactive, în sensul dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal, ori de câte ori în organismul său au fost introduse - prin ingerare, injectare, inhalare, fumat sau prin orice alt mod - substanțele susceptibile să producă efecte psihoactive, fiind irelevantă, sub acest aspect, cantitatea de substanță consumată sau depistată în probele biologice ale făptuitorului, ulterior săvârșirii acțiunii ce constituie elementul material al infracțiunii analizate. În mod asemănător, persoana care a consumat astfel de substanțe se află sub influența lor chiar și atunci când modificările aduse funcțiilor sale cognitive sau comportamentului nu sunt vizibile sau ușor identificabile.“ ... – Decizia nr. 47/RC din 18 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, prin care s-a reținut că „(...) în ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal, se reține că elementul material constă în acțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice în condiții ilicite, respectiv de către o persoană sub efectul substanțelor psihoactive. Urmarea imediată a infracțiunii o reprezintă crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice (...).“ ... – Decizia nr. 387/RC din 5 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, prin care s-a menționat că „(...) legiuitorul a înțeles să incrimineze fapta în orice situație de conducere a unui vehicul ulterior consumului de substanțe psihoactive, în orice alt mod, în așa fel încât produsul să ajungă în corpul unei persoane, iar legiuitorul nu poate prevedea un nivel minim al concentrației de substanțe psihoactive ca și cerință esențială cu privire la elementul material al laturii obiective în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive (...).“ ... – Decizia nr. 63/RC din 22 februarie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, prin care s-a reținut că „(...) persoana se află sub influența unor substanțe psihoactive, în accepțiunea dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal, ori de câte ori în organismul acesteia au fost introduse substanțe care produc efecte psihoactive, indiferent de cantitatea de substanță consumată sau de concentrație de substanță identificată în probele sale biologice și indiferent dacă modificările fizice, psihice ori comportamentale ale persoanei sunt sau nu sunt perceptibile, întrucât legiuitorul prezumă că orice substanță psihoactivă introdusă în organism generează modificări ale sistemului nervos central și ale funcțiilor cognitive incompatibile cu conducerea în siguranță a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.“ ... ... ... V.2. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale 58. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Constituționale a României, au fost identificate două decizii care au relevanță asupra problemei de drept supuse dezlegării, respectiv: – Decizia nr. 138 din 14 martie 2017 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 10 iulie 2017, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată și s-a constatat că „dispozițiile art. 336 alin. (2) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate, având în vedere sfera largă a produselor susceptibile a avea efecte psihoactive, așa cum reiese aceasta din legislația specială mai sus menționată, legiuitorul nu poate prevedea un nivel minim al concentrației de substanțe psihoactive ca și cerință esențială cu privire la elementul material al infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, infracțiune reglementată de art. 336 alin. (2) din Codul penal. Așa fiind, legiuitorul a înțeles să incrimineze fapta în orice situație de conducere a unui vehicul ulterior consumului unor substanțe psihoactive (...)“. ... – Decizia nr. 101 din 28 februarie 2019 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 23 mai 2019, prin care instanța de contencios constituțional a reluat considerentele Deciziei nr. 138 din 14 martie 2017. ... ... ... V.3. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului 59. În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului, nu au fost identificate hotărâri care să prezinte relevanță pentru problema de drept analizată. ... ... ...