Decizia ÎCCJ nr. 38/2023 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 19. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș, Curtea de Apel Timișoara, care, după caz, au făcut referire și la opiniile unora dintre instanțele arondate. ... 20. Într-o primă opinie, regăsită în informațiile transmise de Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Prahova, Tribunalul Buzău, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Caraș-Severin, Tribunalul Timiș, Curtea de Apel Târgu Mureș, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Bacău, Tribunalul Neamț, Judecătoria Piatra-Neamț, Judecătoria Roman, Judecătoria Brașov, Tribunalul București, Judecătoria Cornetu, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Lehliu-Gară, Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Galați, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Năsăud, Judecătoria Turda, Tribunalul Maramureș, Judecătoria Baia Mare, Tribunalul Sălaj cu privire la dezlegarea primei chestiuni de drept vizând aplicarea dispozițiilor art. 158 alin. (3) din Codul de procedură penală (cu referire la abilitarea procurorului de a încuviința continuarea efectuării percheziției în locurile învecinate celui cu privire la care judecătorul de drepturi și libertăți a autorizat efectuarea percheziției) este sau nu este condiționată de către descrierea acestor locuri învecinate în conținutul încheierii prin care s-a încuviințat efectuarea percheziției, respectiv în cuprinsul mandatului de percheziție, raportat la prevederile art. 158 alin. (7) lit. f) din Codul de procedură penală, s-a opinat în sensul că abilitarea procurorului de a încuviința continuarea efectuării percheziției nu este condiționată de descrierea acestor locuri învecinate în conținutul încheierii prin care s-a încuviințat efectuarea percheziției, respectiv în cuprinsul mandatului de percheziție. ... 21. Opinia contrară, regăsită în informațiile transmise de Judecătoria Găiești, Judecătoria Ploiești, Judecătoria Câmpina, Judecătoria Vălenii de Munte, Judecătoria Moinești, Judecătoria Onești, Judecătoria Târgu-Neamț, Tribunalul Covasna, Judecătoria Întorsura Buzăului, Judecătoria Rupea, Secția a II-a penală a Curții de Apel București, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Ialomița, Judecătoria Alexandria, Tribunalul Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Călărași, Curtea de Apel Galați, Judecătoria Brăila, Judecătoria Fălticeni, este în sensul că abilitarea procurorului de a încuviința continuarea efectuării percheziției este condiționată de descrierea acestor locuri învecinate în conținutul încheierii prin care s-a încuviințat efectuarea percheziției, respectiv în cuprinsul mandatului de percheziție, doar dacă la momentul formulării cererii de către procuror existau suspiciuni rezonabile privind existența sau posibilitatea transferării probelor, datelor sau persoanelor căutate în locuri învecinate, caz în care încheierea instanței și mandatul de percheziție trebuie să cuprindă mențiunile prevăzute de art. 158 alin. (7) lit. f) din Codul de procedură penală. ... 22. Cu privire la cea de a doua chestiune supusă dezlegării vizând posibilitatea de a fi supuse verificării de legalitate, în procedura de cameră preliminară având de soluționat legalitatea administrării probelor, eventualele neregularități ale încheierii pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți prin care s-a încuviințat efectuarea percheziției, Judecătoria Răcari, Judecătoria Târgoviște, Tribunalul Prahova, Judecătoria Ploiești, Tribunalul Buzău, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Caraș-Severin, Tribunalul Timiș, Curtea de Apel Târgu Mureș, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Neamț, Judecătoria Piatra-Neamț, Judecătoria Roman, Judecătoria Târgu-Neamț, Tribunalul Covasna, Judecătoria Întorsura Buzăului, Judecătoria Rupea, judecătoriile sectoarelor 1-5 București, Tribunalul Ialomița, Judecătoria Alexandria, Tribunalul Turnu Măgurele, Judecătoria Lehliu-Gară, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Galați, Tribunalul Galați, Judecătoria Brăila, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Năsăud, Judecătoria Turda, Judecătoria Baia Mare, Tribunalul Sălaj au opinat că încheierile menționate pot fi supuse verificării de legalitate. ... 23. În punctul de vedere comunicat de Tribunalul Ilfov și de Judecătoria Cornetu s-a susținut că intră în competența judecătorului de cameră preliminară analiza legalității și temeiniciei încheierilor prin care judecătorul de drepturi și libertăți a încuviințat percheziția domiciliară, precum și verificarea legalității modului de obținere a mijloacelor de probă în urma procedeului probatoriu încuviințat. Întrucât percheziția intruzionează puternic în viața privată a persoanei, s-a apreciat că sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 244 din 6 aprilie 2017. În măsura în care se constată nelegalitatea încheierii judecătorului de drepturi și libertăți prin care s-a încuviințat efectuarea percheziției, judecătorul de cameră preliminară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 280 alin. (2) din Codul de procedură penală, constată și nulitatea actelor subsecvente încheierii, precum mandatul de percheziție sau procesul-verbal de percheziție. ... 24. În opinia contrară, regăsită în informațiile transmise de Judecătoria Găiești, Judecătoria Moinești, Judecătoria Onești, Tribunalul București, Judecătoria Sectorului 6 București, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Videle, Judecătoria Fălticeni, Tribunalul Maramureș, s-a susținut că nu pot fi supuse verificării de legalitate, în procedura de cameră preliminară, eventualele neregularități ale încheierii pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți. ... 25. În susținerea punctului de vedere formulat s-a arătat că a permite punerea în discuție a unor eventuale neregularități ale acestor încheieri în cadrul procedurii de cameră preliminară ar însemna să se creeze ad-hoc o veritabilă cale de atac împotriva acestui tip de încheieri, ceea ce ar însemna nesocotirea dispozițiilor legale în materie. ... 26. Cu exprimarea unor serioase rezerve, s-a opinat că în procedura de cameră preliminară s-ar putea pune în discuție, eventual, doar acele neregularități extrinseci încheierii și care ar viza aspecte cum ar fi necompetența instanței (și, implicit, a judecătorului de drepturi și libertăți care funcționează în cadrul acesteia), greșita compunere sau constituire a completului de drepturi și libertăți care a pronunțat încheierea, cu excluderea deci a oricăror critici care ar putea viza însăși soluția dispusă, precum și considerentele pentru care judecătorul a admis sau a respins solicitarea parchetului. În această din urmă categorie intră și o eventuală critică care ar viza nedescrierea locurilor învecinate. Ceea ce s-ar putea efectiv critica ar fi modalitatea concretă de efectuare a percheziției sau procesele-verbale întocmite cu acea ocazie de organul de urmărire penală, adică însăși activitatea concretă a acestui organ, iar nu încheierile judecătorului de drepturi și libertăți. ... 27. La nivelul Judecătoriei Mizil și Tribunalului Cluj s-a susținut că se impune respingerea cererii ca inadmisibilă. ... 28. Judecătorii Secției I penale a Curții de Apel București au opinat, într-o largă majoritate, în sensul că dispozițiile art. 158 alin. (3) din Codul de procedură penală nu sunt corelate în mod necesar cu cele ale art. 158 alin. (2) lit. a) teză finală, situațiile premisă fiind unele diferite. ... 29. Astfel, art. 158 alin. (3) din Codul de procedură penală are în vedere situația în care în timpul efectuării percheziției și fără nicio suspiciune anterioară se constată că s-au transferat probe, date sau că persoanele căutate s-au ascuns în locuri învecinate, aspecte care impun, în considerarea importanței factorului timp, în vederea aflării adevărului, a descoperirii infracțiunilor și a tragerii la răspundere penală a infractorilor, posibilitatea procurorului de a dispune continuarea percheziției și în respectivele locuri învecinate. Se apreciază că legalitatea dispoziției procurorului de continuare a percheziției și în locurile învecinate se verifică de judecătorul de cameră preliminară. ... 30. În opinie minoritară, s-a apreciat că procurorul nu poate dispune continuarea percheziției în locurile învecinate decât în condițiile în care, în prealabil, a descris aceste locuri, în condițiile art. 158 alin. (2) lit. a) teză finală din Codul de procedură penală, pe baza unei suspiciuni rezonabile, iar, în timpul efectuării percheziției, suspiciunea rezonabilă s-a concretizat și a devenit un element de fapt. Se arată că o interpretare contrară ridică probleme de constituționalitate a textului art. 158 alin. (3) din Codul de procedură penală, câtă vreme percheziția se dispune doar de judecătorul de drepturi și libertăți, nu și de procuror, precum și faptul că o atare interpretare relevă lipsa de aplicabilitate și de sens a prevederilor art. 158 alin. (2) lit. a) teză finală din Codul de procedură penală. ... ...