Decizia ÎCCJ nr. 1/2018 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Suceava și Timișoara, care, după caz, au făcut referire și la punctele de vedere ale unora dintre instanțele arondate. 1. Opinia majoritară, regăsită în informațiile transmise de Curtea de Apel Bacău și instanțele din circumscripția acestora (Tribunalul Bacău, Tribunalul Neamț, Judecătoria Bacău, Judecătoria Onești), Curtea de Apel Brașov și instanțele din circumscripția acesteia (Tribunalul Brașov), Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj și instanțele din circumscripția acesteia (Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Zalău), Curtea de Apel Craiova și instanțele din circumscripția acesteia (Judecătoria Filiași, Slatina și Corabia), Curtea de Apel Constanța și instanțele din circumscripția acesteia (Judecătoria Constanța, Tribunalul Tulcea), Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași și instanțele din circumscripția acesteia (Judecătoria Iași, Tribunalul Vaslui, Judecătoria Vaslui), Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Timișoara și instanțele din circumscripția acesteia (Tribunalul Timiș, Tribunalul Caraș-Severin, Judecătoria Caransebeș), a fost aceea că nu a intervenit dezincriminarea normei prevăzute de art. 297 din Codul penal - art. 246 din Codul penal anterior și că a fost restrâns elementul material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu numai la încălcările atribuțiilor de serviciu stabilite prin legi sau ordonanțe, în forma și conținutul stabilite de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 405/2016. În susținerea acestei opinii s-a argumentat că prin decizia enunțată Curtea Constituțională a dat doar o interpretare sintagmei „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul art. 297 alin. (1) din Codul penal, ceea ce nu echivalează cu abrogarea/dezincriminarea textului de incriminare, în acest sens reținându-se tipicitatea infracțiunii de abuz în serviciu numai în cazul încălcării atribuțiilor de serviciu stabilite expres prin legi sau ordonanțe; încălcarea unor atribuții reglementate de legislația secundară nu intră în sfera ilicitului penal. De asemenea s-a apreciat că această chestiune nu reprezintă o problemă de drept care să poată fi dezlegată de principiu, întrucât condiția îndeplinirii tipicității unei infracțiuni se analizează prin raportare la starea de fapt din speța dedusă judecății. Tribunalul Neamț și Curtea de Apel Constanța au împărtășit punctul de vedere exprimat de completul care a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Încheierea din 2 noiembrie 2017. Curtea de Apel Suceava a comunicat că judecătorul învestit cu soluționarea unei cauze vizând abuzul în serviciu va aprecia de la caz la caz dacă este îndeplinită condiția tipicității infracțiunii sau dacă a intervenit dezincriminarea, iar Curtea de Apel Brașov a menționat că această chestiune nu reprezintă o problemă de drept care să fie dezlegată de principiu, întrucât condiția tipicității unei infracțiuni se analizează prin raportare la starea de fapt din speța dedusă judecății. Curtea de Apel Craiova și instanțele din circumscripția acesteia (Judecătoria Filiași, Slatina și Corabia) au comunicat că infracțiunea de abuz în serviciu este în continuare incriminată, dar în interpretarea restrictivă a domeniului de aplicare a normei penale dată de Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016. ... 2. În opinia minoritară, exprimată de Judecătoria Șimleu Silvaniei, Judecătoria Moinești și Judecătoria Rupea, s-a apreciat că a intervenit dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu ca urmare a intervenirii Deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale. ... 3. Tribunalul Arad și Tribunalul Covasna și-au exprimat opinia în sensul că, față de Decizia nr. 26 din 23.11.2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.998/1/2017 de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-au respins ca inadmisibile sesizările formulate de Curtea de Apel București - Secția I penală în Dosarul nr. 219/98/2017 și de Tribunalul București - Secția penală în Dosarul nr. 4.313/197/2017, prin care s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept, prezenta sesizare a rămas fără obiect. ... 4. Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Tribunalul Sălaj, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Hârșova, Judecătoria Babadag, Judecătoria Măcin și Judecătoria Tulcea, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Tribunalul Sălaj au transmis că nu există jurisprudență în acest sens. ... 5. Nu au transmis puncte de vedere Curtea de Apel Pitești și Curtea de Apel Târgu Mureș, Judecătoria Buhuși și Judecătoria Podu Turcului, Judecătoria Reșița, Oravița, Moldova Nouă. ... ...